Gaudeamus 25: Istoricul Liviu Maior despre Marea Unire

Istoricul Liviu Maior, fost ministru al Învăţământului, spune că Marea Unire de la 1918 a fost posibilă deoarece 'am avut în Ardeal o revoluţie disciplinată', subliniind că 'la 1 Decembrie 1918 s-au unit România, Transilvania, Basarabia şi Bucovina'.

'Ardealul nu a fost cucerit de nimeni. A fost dorinţa românilor din Ardeal de a se uni cu România, pe principii democratice, pe principiile unei democraţii liberale inspirate de liberalismul vremii, de democraţiile vremii respective. (...) Au cooperat social-democraţii români cu Partidul Naţional Român, au reuşit. Au reuşit pentru că atât preoţii, cât şi învăţătorii, femeile şi copiii şi studenţii, elevii au stat la Alba Iulia să vadă dacă nu cumva lucrurile iau o altă turnură. Au fost ca nişte gardieni ai unei revoluţii despre care spune un contemporan - am citit deunăzi şi eu afirmaţia aceasta. Datorită acestor oameni noi am avut în Ardeal o revoluţie disciplinată', a declarat Maior, miercuri, la Târgul Gaudeamus.

El a caracterizat Marea Unire drept 'extraordinara faptă românilor'.

'A fost extraordinară fapta românilor când, fără guvern, cu diferite centre de putere în Transilvania, au reuşit (Unirea Transilvaniei cu România - n.r.). Au reuşit pentru că la gestul liderilor lor au înţeles că este marea şansă a românilor. A fost un moment în care s-a produs o mobilizare... Şi ei - Maniu, Vaida şi ceilalţi erau şocaţi de răspunsul oamenilor. Sunt adunări populare în întreaga Transilvanie. Totul începe: 'vrem să ne unim cu ţara!. (...) Şi Maniu a mai adăugat un adevăr, pe care îl ţinem de multe ori sub preş: la 1 Decembrie 1918 s-au unit România, Transilvania, Basarabia şi Bucovina. A fost o decizie conjugată, deci o unire a unor teritorii româneşti care s-au aflat sub stăpâniri străine, cu legislaţii străine, cu minorităţi în interiorul lor', a explicat Maior citat de Agerpres.

Istoricul consideră că 'Unirea Transilvaniei cu România a început practic în 12 octombrie 1918, când s-a luat hotărârea de a se rupe legăturile cu Ungaria'.

'Unirea Transilvaniei cu România a început practic în 12 octombrie 1918, când s-a luat hotărârea de a se rupe legăturile cu Ungaria. 12 octombrie este o dată crucială: România s-a separat de Ungaria. În 18 octombrie, Alexandru Vaida Voevod a fost în Parlamentul de la Budapesta, a ţinut celebrul lui discurs în care îl menţionează de 12 ori pe preşedintele Wilson şi dreptul popoarelor la autodeterminare. Un curaj extraordinar, un gest cu un ecou pe care este greu să ni-l imaginăm astăzi, gândindu-ne la mijloacele de propagandă şi de difuzare a informaţiilor pe întregul teritoriu al Transilvaniei', a arătat Maior.

El a menţionat şi rolul episcopilor români în realizarea actului Unirii.

'Este circulara senzaţională a episcopului Caransebeşului, primul patriarh al românilor, Miron Cristea, care le spune românilor, preoţilor: 'De duminică nu vă mai rugaţi pentru împărat. Vă rugaţi pentru reînvierea naţiunii române'. Deci sunt nişte mesaje extraordinare care se transmit aici, iar ideea aceasta de unire a românilor a învins în Ardeal bolşevismul. A învins bolşevismul. Şi acesta a fost un lucru de excepţie', a explicat istoricul.

Vorbind despre lucrările lui Nicolae Iorga, dedicate cunoaşterii de către români a Ardealului, Maior a susţinut că necesitatea unirii Basarabiei cu România 'trebuie să devină un fenomen de masă şi de o parte şi de alta'. 'El (Nicolae Iorga - n.r.) a simţit că trebuie făcut cunoscut Ardealul în primul şi în primul rând printre români. Şi astăzi elita noastră vrea Unirea cu Basarabia, dar nu ştiu dacă toată lumea înţelege cât de important este acest lucru şi că el trebuie să devină un fenomen de masă şi de o parte şi de alta', a încheiat Liviu Maior.

Editura Şcoala Ardeleană a lansat miercuri la Standul România 100 de la Gaudeamus o serie cărţi dedicate Centenarului Marii Uniri, printre care: 'Din mâinile valahilor schismatici... Românii şi puterea în Regatul Ungariei medievale (secolele XIII - XIV)', 'Istoria, adevărul şi miturile' şi 'Transilvania, starea noastră de veghe' de Ioan-Aurel Pop; 'Doi ani mai devreme. Ardeleni, bucovineni şi basarabeni în război. 1914 - 1916' şi 'Un părinte fondator al României Mari: Alexandru Vaida Voevod' de Liviu Maior; 'Iuliu Maniu văzut de românii americani' şi 'Philip E. Mosely despre Transilvania şi Basarabia' de Vasile Puşcaş.