Campania de subscripţie publică Cuminţenia Pămîntului "trebuie consolidată"

Campania de subscriptie publica pentru rascumpararea capodoperei brancusiene "Cumintenia Pamintului" trebuie intarita si consolidata, spune la RRA, Ministrul culturii - Corina Suteu.

Ea preciza deasemenea in editia de astazi a emisiunii "Probleme la Zi" ca ramine optimista, chiar daca, in opinia sa, incercarea de a convinge publicul pentru donatii este un proces mai complex decat lansarea unei campanii, ale carei efecte se vor vedea mai tarziu.

Subscripția publică a început oficial acum două săptămâni, pe 19 mai.

Guvernul susține că după ce mai multe opere ale lui Brâncuşi au fost achiziţionate în ultimii ani de proprietari privaţi, această sculptură, reprezentativă pentru întreaga sa operă, ar fi ultima pe care statul român o mai poate recupera, pentru a o putea face accesibilă publicului larg şi iubitorilor de artă.

”Cuminţenia pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuşi în anul 1907 şi aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur. Brâncuşi spunea despre operă că a fost "încercarea mea de a da de fundul oceanului cu vârful degetului".

Sculptura e realizată în calcar crinoidal şi, din informaţiile de la primul posesor, se ştie că Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières.

Constantin Brâncuşi

Constantin Brâncuşi (1876-1957) s-a născut în Hobiţa, județul Gorj, dar a trăit și a creat în cea mai mare parte a vieții la Paris.

Este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa şi puritatea formei şi prin utilizarea sensibilă a materialelor. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură.

În 1951, Constantin Brâncuși i-a propus statului român să-i lase moștenire 200 de lucrări și atelierul său din Paris, dar autoritățile comuniste i-au respins oferta, considerându-l pe sculptor "un reprezentant al burgheziei decadente".

Ansamblul sculptural "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu, realizat în perioada interbelică, este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brâncuşi din România.

Cele patru componente sculpturale —"Masa tăcerii", "Aleea scaunelor", "Poarta sărutului" şi "Coloana fără sfârşit" — sunt dispuse pe aceeaşi axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri.