András István Demeter: E adevărat, căci am auzit la Radio

Într-un context marcat de măsuri fiscale menite să sprijine echilibrul bugetar, Ministerul Culturii subliniază rolul esențial al culturii în viața socială și educațională.

Mai mult, este necesară o diferențiere clară între accesul la evenimentele culturale artistice, expoziții, spectacole, cinematografe și formele de divertisment recreativ în acord cu rolul distinct pe care cultura îl joacă în viața societății.

Obiectivul de a reflecta, inclusiv în politicile fiscale, contribuția reală a culturii în societatea românească, rămâne prioritar și va continua să fie urmărit printr-un dialog susținut cu toți actorii relevanți, afirmă oficialii Ministerului Culturii. Este încă un motiv în plus să-l avem astăzi ca invitat al Apelului matinal pe ministrul culturii, András István Demeter. Bună dimineața!

Bună dimineața!

În această perioadă dificilă pe care o traversăm și în care tot aflăm de măsuri fiscale, cât de mult sunt afectate proiectele culturale ale ministerului, mai ales cele de amploare, să zicem?

Ministerul Culturii are rolul și va avea din ce în ce mai mult rolul de a crea politici în domeniul cultural.

În primul rând, trebuie să precizăm că Ministerul Culturii nu are rolul, nu trebuie să aibă proiecte culturale. Din păcate, în prezent, încă mai are. Ministerul Culturii are o altă menire, ceea ce am încercat să subliniez și în programul de guvernare, componenta cultură. În al doilea rând, Ministerul Culturii, așa cum ați precizat și dvs. din comunicatul de presă pentru care vă mulțumesc, are rolul și va avea din ce în ce mai mult rolul de a crea politici în domeniul cultural, cu precădere mutarea accentului de pe o situație generalizată /.../ debusolată, pe reorganizarea pe sectoarele cultural creative, care este o datorie a României de foarte mulți ani. În acest context, politicile culturale, inclusiv cele fiscale, așa cum ați precizat, rămân una din prioritățile fundamentale ale acestui mandat, în acest context care ne obligă la măsuri, din păcate, drastice.

Și, de exemplu, cum se va reflecta majorarea TVA în actul cultural, fie că este vorba de teatru, muzee, bilete la concerte sau chiar cărți?
Mai ales că TVA-ul a crescut la 21%, în unele cazuri.

La pragul superior (de TVA) au ajuns evenimentele, din păcate otova​.

În unele cazuri. După cum știți, în situația dată, constrângerile sunt în primul și în primul rând temporare, datorită unor obligații față de creditorii internaționali ai României. Deci măsurile care au fost luate constau în principal, până acum, în instituirea a doar două trepte de TVA, de 11% și de 21%. Am reușit, împreună cu colegii, ca anumite domenii, așa cum bine știm, accesul la muzee, de exemplu sau cartea, industria cărții și altele asemenea să rămână la pragul inferior. La pragul superior au ajuns evenimentele, din păcate otova, indiferent că vorbim de evenimente culturale stricto sensu sau artistice, sau vorbim de componenta pur și simplu distractivă,în sensul de târguri, bâlciuri sau altele asemenea. Aceasta va rămâne o preocupare pentru a vedea modul în care afectarea respectivă poate fi diminuată prin măsuri pe care le vom discuta împreună cu toți actorii.

Ca să înțeleagă cei care ne ascultă, această cotă de TVA de 21% se va aplica biletelor în totalitate, inclusiv la evenimentele culturale, ca și la cele legate de bâlciurile de care aminteați. Aici, probabil, ar trebui făcută o diferențiere?

Ar fi trebuit și va trebui să fie făcută o diferențiere. Din păcate, în prezent, pe cele două componente, pe cultura publică, instituționalizată sau pe cea privată, există diferențe majore. Dacă, de exemplu, în domeniul privat, prețurile la bilete se stabilesc în funcție de cerere și de ofertă, în sistemul instituționalizat, care este considerabil în România, ca o moștenire demnă de protejat, dar necesar a fi reconsiderată din punct de vedere al funcționalizatilor. Aici, din păcate, sistemul este, iarăși, unul învechit, în sensul în care întotdeauna, autoritatea finanțatoare aprobă tarifele, fără ca managementul instituțiilor să aibă posibilitatea de a efectua acel reglaj fin, atât de necesar, în raport cu cererea publicului față de evenimentul spectacologic sau muzeal sau oricare ar fi acela.

Vom găsi soluțiile pentru a atenua efectele acestor reîncadrări a pragurilor de TVA.

Deci, asta este una din primele măsuri pe care urmează să le discutăm, în primul și în primul rând, cu componenta instituționalizată. Dar, începând de astăzi, în întâlnirile pe care le voi avea cu industria acestor evenimente - concerte, de exemplu, sau de mâine, cu industria cărții, vom găsi soluțiile, sper - de fapt, am convingerea și toată deschiderea - pentru a atenua efectele acestor reîncadrări a pragurilor de TVA.

În tot acest tablou al vremurilor pe care le trăim, la nivelul culturii, nu uităm că media publică, în primul rând, radioul și televiziunea pot oferi publicului resurse suplimentare de educație, de informare și chiar de divertisment de calitate. Astfel de demersuri vor fi susținute de Ministerul Culturii?

Este trecut în programul de guvernare. Personal, am trecut acest obiectiv, pentru că, în accepțiunea normală a culturii, media publică sau privată trebuie reintegrată, în opinia mea, în tot ce înseamnă politicile culturale.

Recomandările privind libertatea presei vor fi, se vor regăsi pe toate segmentele.

În acest sens, pe legea de abilitare avem acum un proiect de ordonanță la care lucrăm în vară, pentru a pune punct unor negocieri și unor consultări care au început în urmă cu doi ani şi, din păcate, n-au ajuns la nicio finalitate. Deci vom elabora un act normativ în cursul acestei veri, prin care, în primul și în primul rând, recomandările privind libertatea presei vor fi, se vor regăsi pe toate segmentele, de la audio-vizual, până la autoritățile de reglementare, de la media scrisă până la tot ce în prezent, nu este sau este foarte puțin, sau, după caz, cum e audio-vizualul, este ultrareglementat.

Avem, din păcate, fenomenul fake news, dar adesea, la nivel public, ne confruntăm și cu improvizațiile unui fals act de cultură. Cu resursele sale publice și instituționale, România poate combate acest fenomen, mai ales cu implicarea posturilor publice?

Sunt convins că da. Posturile publice, pe toate componentele audio-vizual și respectiv, presa scrisă, şi-au menținut, în pofida acestor evoluții sau involuții în materie, din ultimele decenii, și-au menținut acea obiectivitate și acea tradiție, prin care, ceea ce ştim de la radio că exista pe vremuri acest slogan "e adevărat, căci am auzit la Radio", se poate afirma în continuare ca fiind o amprentă specifică acestei zone. Am convingerea că prin măsurile pe care, odată cu acest act normativ la care lucrăm, le vom pune pe masă tuturor actorilor, vom reuși să contribuim la normalizarea și a celorlalte medii sau forme de exprimare, indiferent de vehiculul cu care aceste știri sau materiale de presă ajung la marele public.

Noi rămânem optimiști și le lansăm tuturor celor care ne ascultă, invitația ca diseară, după știrile orei 23:00, să asculte Teatrul Național Radiofonic, o piesă superbă, o comedie de moravuri, semnată de Tudor Mușatescu, "A murit Bubi", în care vom regăsi voci ale unor actori uriași, precum Radu Beligan sau Alexandru Arșinel. Cu mulţumiri și succes!

Mulțumesc! Să auzim de bine!

Aşa să se întâmple! La "Apel matinal" astăzi, invitatul nostru a fost ministrul culturii András István Demeter.