10 Mai- Ziua Independenţei Naţionale a României

Ziua Independenţei Naţionale a României este sărbătorită, începând din acest an, la data de 10 mai, în urma adoptării Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, fiind zi de sărbătoare naţională, lucrătoare.

Iniţiatori ai propunerii legislative privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României, prezentate în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor la 18 aprilie 2016, au fost 57 de deputaţi şi senatori ai PNL, în expunerea de motive arătând: "restabilirea adevărului istoric şi reluarea tradiţiei istorice din anii 1866-1947, când era sărbătorită ziua de 10 mai drept Zi Naţională a României, reprezintă unul dintre cele mai importante motive.

În toată această perioadă, ziua de 10 mai a fost sărbătorită până când regimul comunist a denaturat faptul istoric şi a anulat această celebrare, instaurând ulterior 23 august drept zi naţională". În continuare sunt amintite multiplele semnificaţii ale acestei zile: "în 10 Mai 1881, România a fost proclamată Regat, cunoscând ulterior, timp de mai bine de jumătate de deceniu, o perioadă de prosperitate şi de progres economic şi social; în 10 Mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământ în faţa Parlamentului Principatelor Unite; în 10 Mai 1877, Senatul proclama Independenţa statului român, când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamaţia "Independenţa absolută a României", conferindu-i astfel putere de lege. Cu o zi înainte, actul fusese citit în Parlament, de Mihail Kogălniceanu şi votată de reprezentanţii celor două Camere, conform http://www.cdep.ro/.

În contextul determinat de declanşarea conflictului ruso-turc (1877-1878), la care a participat şi România, opinia publică şi presa românească au cerut guvernului proclamarea de urgenţă a independenţei ţării faţă de suzeranitatea otomană.

România a refuzat să fie considerată "provincie privilegiată a Imperiului", cum o definea Constituţia otomană din decembrie 1876.

La 29 aprilie/11 mai, Adunarea Deputaţilor a dezbătut în şedinţă publică situaţia creată, adoptând o moţiune prin care s-a declarat starea de război cu Imperiul Otoman.

La 30 aprilie/12 mai, Senatul a votat o moţiune asemănătoare.

La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, care a proclamat Independenţa de Stat a României.

În faţa Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu, a declarat: "În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare (...) Aşadar domnilor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă", potrivit volumului "Istoria României în date" (2003).

Deşi Independenţa României a fost proclamată în Parlament, a fost necesar ca neatârnarea să fie cucerită pe câmpul de luptă.

Între 12/24 şi 16/28 iulie 1877, trupele române au trecut Dunărea.

Armata română fără nicio experienţă de război, dar cu multă dăruire şi curaj, a cucerit pe rând redutele Griviţa (30 aug./11 sept. 1877), Rahova (9/21 sept. 1877), Opanez (28 nov./10 dec. 1877) şi Smârdan (12/24 ian. 1878).

Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iunie-1/13 iulie 1878), care a pus capăt conflictului, a recunoscut independenţa României, unirea Dobrogei, dar a cedat Rusiei judeţele Bolgrad, Cahul şi Ismail din sudul Basarabiei, potrivit volumului "O istorie a românilor" (Ion Bulei, 2007).

La 10/22 mai 1877 au avut loc, la Bucureşti, o serie de festivităţi prilejuite de proclamarea Independenţei României.

Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun şi a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniştri, deputaţi, senatori, membrii înaltului cler, înalţi magistraţi ai ţării.

În aceeaşi zi a fost instituită prima decoraţie românească - "Steaua României", în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român, potrivit volumului "Istoriei României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

Din 1866 şi până la 30 decembrie 1947, momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast, notează AGERPRES.