Rusia nu participă la reuniunea G7

Săptămâna viitoare este programat la Haga un summit consacrat securităţii nucleare, în marja căruia va fi organizată şi o reuniune a grupului principalelor ţări industrializate, G7, de data aceasta, în absenţa Rusiei, care s-a alăturat în 1998 organizaţiei.

În centrul atenţiei va fi răspunsul pe care principalele puteri intenţionează să-l dea ocupării Crimeii.

Aflat în Polonia, vicepreşedintele american, Joe Biden, a promis sporirea exerciţiilor militare prin care Statele Unite vor sprijini ţările baltice să se poată apăra de Rusia.

La rândul lor, Marea Britanie şi Germania au convenit miercuri extinderea sancţiunilor deja lansate de UE, iar acum sunt aşteptate şi anunţurile pe care preşedintele american Barack Obama le pregăteşte pentru venirea în Europa.

Anexând un teritoriu suveran al unui vecin al său în mod neprovocat şi bazat pe cele mai neîntemeiate pretexte, Moscova a lansat efectiv o ofensivă împotriva chiar a arhitecturii de securitate euroatlantice, scrie în revista americană "Foreign Policy" Michael Cecire, analist al regiunii Mării Negre.

Premisele acestui sistem sunt primordialitatea normelor transstaţionale care ar fi garantate de Statele Unite, NATO şi UE.

Este adevărat că Ucraina nu este încă membră a NATO sau a UE, dar este parte a familiei europene care are dreptul atât la suveranitate, cât şi la a-şi orienta politica externă aşa cum crede.

Intervenţia Rusiei "este o provocare"

Analistul de la "Foreign Policy", spune că intervenţia Rusiei este o clară provocare la integritatea proiectului european de unitate, demilitarizare şi liberă circulaţie.

Ea ar putea arunca continentul înapoi în marea eroare istorică: fragmentare, războaie şi instabilitate.

Acum Washingtonul trebuie să încerce ca cea mai gravă criză dintre est şi vest, de la Războiul Rece încoace, să nu scape periculos de sub control, susţinând în acelaşi timp noii aliaţi din Europa post-sovietică şi consolidând fermitatea Occidentului.

Pe termen mai lung, Casa Albă se va afla însă în inconfortabila situaţie de a examina cum s-a ajuns acum la cea mai severă criză după Războiul Rece.

Cert este că vizita în Europa, săptămâna viitoare, a preşedintelui Obama a devenit brusc cea mai importantă vizită a unui preşedinte al Statelor Unite în mulţi ani de zile.

Aliaţii occidentali "pot face mai mult"

Obama a cerut liderilor G7 să se întâlnească la Haga, unde va încerca să convingă statele europene să impună sancţiuni cu adevărat dure care să izoleze Rusia.

Singură, America poate face exact ce a spus preşedintele, adică să impună costuri.

Lucrând însă împreună cu Marea Britanie, de pildă, unde se află o vastă majoritate a depozitelor ruseşti în dolari, aliaţii occidentali pot face mai mult decât să impună doar costuri Rusiei.

Lucrând împreună, ei pot slăbi în mod serios economia Rusiei. Criza ucraineană, crede Bruce Jones, autorul recentului volum "Este încă în puterea noastră să conducem, America - puteri energente şi tensiunea dintre rivalitate şi reţinere" s-a transformat într-un moment crucial pentru Alianţa transtlantică, un test crucial care va determina dacă Statele Unite şi Europa pot folosi instrumente politice şi economice, ca şi suficiente semnale militare atât pentru a descuraja avansarea rusească în Ucraina, cât şi pentru a impune costuri reale Rusiei pentru acţiunile sale.

Cel mai important însă este că ceea ce vedem în Ucraina, crede politologul Jones, este tipul de criză care este probabil că va fi una majoră, care va pune sub semnul întrebării peisajul global şi una pe care politica americană nu va avea altă obţiune decât să o confrunte.