Rusia începe rotaţia trupelor din Transnistria

Rusia începe rotaţia trupelor de menţinere a păcii din Transnistria, în cadrul forţei colective de pace.

Contingentul este format din 402 militari ruşi, 492 de militari transnistreni, 355 de militari moldoveni şi zece observatori ucraineni.

Trupele de menţinere a păcii acţionează în 15 puncte de control din Transnistria.

Rotaţia batalionului rusesc va avea loc între 19 şi 26 iulie, o companie de infanterie motorizată urmînd să fie staţionată la Dubăsari, iar restul batalionului, la Bender.

Transnistria este considerată drept zonă de conflict îngheţat de la încheierea războiului din 1991, iar negocierile pentru reglementarea statutului regiunii separatiste sunt mediate de Rusia, Ucraina şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), în timp ce Uniunea Europeană şi Statele Unite au statut de observatori.

Deşi, alături de Ucraina, România este al doilea stat cu fronteră directă cu Republica Moldova, negociatorii au refuzat de fiecare dată implicarea ţării noastre în procesul de reglementare al diferendului.

După dezmembrarea URSS, conflictul a fost declanşat tocmai de temerea Tiraspolului că Republica Moldova se va uni cu România.

Tensiunile au reapărut în regiune

După o perioadă de ignorare reciprocă, tensiunile din regiune au revenit după ce Alianţa pentru Integrare Europeană, pro-occidentală, a preluat puterea la Chişinău.

Actualul preşedinte al Republicii Moldova, MIhai Ghimpu, a cerut ferm retragerea trupelor ruse din ţară şi înlocuirea actualului contingent de menţinere a păcii cu o misiune multinaţională cu mandat internaţional.

Ca răspuns la aceste cereri, Transnistria a solicitat Rusiei sporirea efectivelor actualei forţe de menţinere a păcii, regimul separatist afirmînd că se teme că Republica Moldova ar putea încerca să recurgă la o intervenţie armată pentru a prelua controlul asupra regiunii separatiste.

Negocierile privind statutul Transnistriei, desfăşurate în formatul 5 + 2, sunt practic blocate din februarie 2006 şi şi-au dovedit ineficienţa.

Tiraspolul insistă asupra declarării independenţei şi chiar a integrării în Rusia, în timp ce Republica Moldova vrea să ofere Transnistriei statut de autonomie extinsă.

După întâlnirea de la Praga, între preşedinţii american şi rus, Barack Obama şi Dimitrii Medvedev, a putut fi observată o anumită tăcere în privinţa abordării raporturilor dintre Republica Moldova şi Transnistria, tăcere spartă, însă, de discursul secretarului de stat Hillary Clinton, la Tblisi, cu un mesaj clar – trupele străine trebuie retrase de pe teritoriile statelor independente, chiar dacă acestea se confruntă cu regiuni separatiste.

Un mesaj aproape identic a venit şi de la Berlin.

Discuţii româno-moldovene privind securitatea regională

Preşedintele României, Traian Băsescu, a propus, în Strategia de Apărare a României, adoptată de CSAT şi trimisă spre aprobare Parlamentului, ca armatele străine cantonate pe teritoriul statelor vecine ţării noastre să fie considerate ca potenţial ostile.

În acest context se poate înscrie şi vizita la Chişinău, săptămâna trecută, a şefului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, la invitaţia omologului său moldovean, Gheorghe Mihai.

Cei doi au avut o intrevedere cu preşedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.

În cadrul intrevederilor, directorii celor două servicii de informaţii au discutat aspecte ale cooperarii bilaterale în vederea asigurării securităţii naţionale ale Republicii Moldova şi României, diminuarea impactului ameninţărilor transfrontaliere asupra stabilităţii regionale şi climatului european de securitate, anunţă un comunicat al Serviciul de Informaţii şi Securitate de la Chişinău.

Dacă la tot acest tablou mai adăugăm şi faptul că începînd de vineri, reputatul analist român, prof. univ. dr. Dan Dungaciu este consilierul preşedintelui Mihai Ghimpu pe probleme de integrare europeană, am putea afirma că după alegerile generale din această toamnă, de la CHişinău şi Tiraspol, negocierile privind soluţionarea diferendului transnistrean vor intra într-o nouă fază.