Transnistria, "ameninţare la securitatea Republicii Moldova"

Experţi din 15 ţări discută, timp de două zile, la Chişinău, despre arhitectura de securitate în vecinătatea estică a Uniunii Europene.

Dezbaterile sunt cu atât mai interesante cu cât marţi, potrivit publicaţiei ruseşti NEZAVISIMAIA GAZETA, Germania condiţionează ratificarea proiectului rusesc al unui nou sistem de securitate europeană de retragerea trupelor din Transnistria.

Transnistria rămâne principala ameninţare de securitate a Republicii Moldova şi principalul obstacol în drumul său spre integrarea europeană.

Cu acest enunţ sunt de acord toţi experţii în securitate prezenţi la Chişinău.

Cu cât evoluţia economică spre Europa devine mai pronunţată, cu atât devine mai evident faptul că neutralitatea constituţională a ţării este o frână de mână în calea eforturilor susţinute ale Chişinăului.

Profesorul universitar Dan Dungaciu afirmă clar că neutralitatea Republicii Moldova nu a făcut altceva decât să păstreze ţara într-o sferă de influenţă rusă şi să o împiedice să adere la structurile europene.

Analiştii moldoveni sunt mai sceptici. Arcadie Barbăroşie spune că în actualul context politic, neutralitatea constituţională nu poate fi pusă în discuţie.

"Dacă nu o discutăm acum, poate mâine, cînd va fi evident faptul că dacă doreşte integrarea în structurile europene, Moldova va trebui să devină parte şi a arhitecturii comune de securitate" spune analistul independent Vlad Lupan, care crede că dezbaterile pe marginea acestui subiect trebuie să înceapă de pe acum.

Pentru Republica Moldova o reformă credibilă a sectorului de securitate este obligatorie

În acest context se poate înscrie inclusiv constituirea batalionului mixt româno-moldovenesc, un proiect lansat deja la Bucureşti de către ministrul moldovean al apărării, care ar spori gradul de interoperabilitate a armatei moldovene cu structurile militare europene.

Aceasta este şi părerea directorului Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, Iulian Chifu.

Conflictul îngheţat din Transnistria reprezintă principala ameninţare la adresa securităţii Republicii Moldova, dar şi a regiunii de Est a Uniunii Europene.

În acest context, găsirea de soluţii paşnice pentru soluţionarea acestui diferend este o prioritate atât pentru Republica Moldova, dar şi pentru Uniunea Europeană.

Dovada corectitudinii afirmaţiilor mele vine, şi de această dată, de la Berlin: Germania cere Rusiei să îşi retragă trupele sale din Transnistria şi abia atunci Berlinul va susţine iniţiativa preşedintelui Dmitri Medvedev privind crearea unui nou sistem de securitate europeană, scrie, după cum spuneam la începutul acestui articol, în ediţia de marţi, 22 iunie, publicaţia "Nezavisimaia Gazeta", cu referire la surse confidenţiale.

Autorităţile de la Moscova încă nu au reacţionat la acest „şantaj”. Potrivit publicaţiei ruse, doar în cazul retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană, Europa se declară disponibilă de a discuta cu Moscova crearea unei noi arhitecturi de securitate pe continentul european în cadrul Comisiei Rusia-UE pentru afaceri de politică externă şi securitate la nivelul miniştrilor de externe.

Publicaţia "Nezavisimaia Gazeta" reaminteşte că ideea instituirii acestei structuri a fost lansată cu ocazia unei întâlniri bilaterale între liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev şi cancelarul Angela Merkel, la Meseberg pe 5 iunie.

Cei doi lideri se pronunţaseră şi pentru ideea că această comisie s-ar putea ocupa şi de problema transnistreană.

Cotidianul moscovit citează unii experţi europeni care comentează acordul Medvedev-Merkel şi implicaţiile asupra Transnistriei.

În opinia politologului german, directorul Programului Rusia-Eurasia din cadrul Consiliului german pe probleme de politică externă, Alexander Rahr, citat de NG, prin acordul Medvedev-Merkel, Berlinul a dat un răspuns Moscovei pentru întreaga Europă.

"Haideţi să soluţionăm problema cu retragerea trupelor ruse din Transnistria, din cauza căreia nu funcţionează Tratatul privind limitarea forţelor convenţionale în Europa şi nu există încredere în regiunea Mării Negre, iar apoi ne vom înţelege asupra arhitecturii comune de securitate”, a declarat Rahr.

La rândul său, expertul Alina Inayeh, directoarea Fondului German Marshall din Bucureşti susţine că pentru europeni şi în special pentru germani, iniţiativa privind crearea unui astfel de organism este oportună din două motive.

"Primul ar fi un obiectiv-cheie şi anume reglementarea conflictului transnistrean cu implicarea Rusiei într-o colaborare constructivă, iar al doilea ar consta în exercitarea de presiuni asupra conducerii din Transnistria cu scopul de a o forţa către un compromis'”, a adăugat Alina Inayeh.