Economişti împotriva crizei: nu e economie, e ideologie

Spania are şanse să depăşească recesiunea: să îşi modifice radical politicile de austeritate şi să stimuleze creşterea economică, obligând băncile naţionalizate să faciliteze creditele pentru micii întreprinzători, cred economiştii platformei "Economişti împotriva crizei", înfiinţată în 2010.

Există soluţii, însă ele nu pot fi aplicate oriunde şi în orice domeniu: dacă în sectoare precum automobilele sau producţia de conserve şi pâine, muncitorii au fost dispuşi să îşi reducă salariile, să renunţe la anumite drepturi şi să muncească mai puţin, în altele, precum construcţiile, care au generat jumătate din şomerii actuali, ritmul de producţie a căzut la minim.

Peste 3 milioane de locuinţe nevândute, în toate regiunile ţării, aeroporturi fără avioane, precum cel de la Ciudad Real sau Castellon şi fabrici de instalaţii sau materiale închise în Spania şi mutate în China (firma Roca, de instalaţii sanitare, a închis cele două fabrici din Spania), pe modelul marilor firme de textile, precum marea Inditex, proprietarul mărcilor Zara, Pull & Bear, Massimo Dutti, care produc foarte ieftin în Bangladesh sau Cambodgia şi vând scump în toată lumea, în peste 6000 de magazine.

În spatele aparentei corecţii a deciziilor greşite care au dus la criza imobiliară şi ulterior la cea financiară din Spania, stă o ideologie, crede grupul de economişti din platforma "Economişti împotriva crizei", creată în 2010.

Spania s-a îndatorat în domeniul privat în exces

Monica Melle, profesor de Economie la Universitatea Complutense din Madrid, membru fondator al platformei, spune că "Spania s-a îndatorat în domeniul privat în exces. Public nu, pentru că am fost cei mai buni elevi ai Tratatului de la Maastricht, am îndeplinit toate cerinţele, dar datoria bancară e prea mare şi direct legată de sectorul imobiliar, prin creditele ipotecare. Activele au devenit toxice, au pierdut valoarea, balonul imobiliar s-a spart".

Sigur că Spania are cea mai mare parte de responsabilitate aici, însă UE are şi ea partea ei de vina, afirmă economiştii, pentru că Banca Centrală Europeană a dat bani pentru bănci cu dobânzi extrem de mici.

Nici din partea Băncii naţională a Spaniei nu a existat control.

Astfel, aminteşte prof. Melle, s-a ajuns la prăbuşirea unui sfert din sistem şi salvarea acestuia cu 40 de miliarde de euro, pe care o plătesc spaniolii astăzi cu măsuri de austeritate.

"Trebuie să ne întoarcem la bază, restructurarea de acum va duce la reducerea mărimii sistemului financiar şi a nivelului datoriei. Este o soluţie complexă, Germania a trecut prin asta, ar trebui să existe o amânare a plătii datoriei, pentru că această slăbire a economiei este foarte dificila", mai afirmă specialistul.

Audio: Interviu Monica Melle

Prof economie la Univ Complutense Madrid, Monica Melle. Foto: Annamaria Damian

Austeritate=austericid

Îndeplinirea echilibrului conturilor publice este un obiectiv, pentru că deficitul bugetar nu este bun, nici cheltuielile excesive din domeniul public nu sunt bune, dar Europa nu trebuie să urmeze atât de strict ce spune FMI-ul, care vine pe linie liberală, cu scopul de a scădea greutatea sectorului public şi deci a statului bunăstării, spune Monica Melle şi subliniază că proiectul european se bazează pe un stat al bunăstării, europenii şi guvernanţii nu trebuie să renunţe la acest principiu.

"Se inisista pe echilibrul acesta al conturilor publice, ca şi cum odată cu asta s-ar soluţiona toate celelalte probleme.

Se demonstrează că nu, suntem într-o spirală a austericidului: cu cât mai multe reduceri ale cheltuielilor publice, cu atât mai mică investiţia productivă, dar şi în active intangibile care ar ajuta la creştere (educaţie, formare, investigaţie) , factori cheie pentru competitivitate, trebuie să ne concentrăm pe sectoare cu valoare adăugată mare, nu pe domenii cu mână de lucru ieftină, unde nu putem concura într-o lume globala”.