Mihai Tănăsescu: "Nu se pune problema neplăţii salariilor"

Realizator: FMI a sosit în România şi începe discuţiile cu oficialii români. Rămâne în ţara noastră delegaţia până la data de 9 noiembrie şi conform unui anunţ făcut de aceasta se află aici la solicitarea şefului statului pentru a doua revizuire a acordului stand-by, dar ar putea fi nevoie şi de o altă delegaţie care să discute cu noul guvern. Domnule ministru, ce vrea să spună acest text? Cum decodificăm informaţiile? Revizuim din nou acordul stand-by, aşteptăm un alt guvern, vine, deci, o altă reprezentanţă, se evaluează situaţia economiei româneşti cu cea de-a treia tranşă, sunt premergători unei evaluări încrucişate a organismelor finanţatoare şi donatoare pentru România?

Mihai Tănăsescu: Sigur, sunt multe întrebări şi, cred eu, este bine să dăm unele răspunsuri pentru a clarifica aceste lucruri. Este clar că delegaţia Fondului Monetar Internaţional care nu vine singură, vine împreună cu cea a Băncii Mondiale şi cea a Comisiei Europene, arată de fapt un fel de atitudine, dacă vreţi, a lumii vizavi de România. Acordul pe care România - şi, subliniez, România - îl are cu Fondul Monetar Internaţional, cu Comisia Europeană este un acord de finanţare care este pe o perioadă de doi ani de zile şi are drept ţintă principală redresarea economiei româneşti. Sigur ea vine la un moment dat pe fundalul acestei crize financiare mondiale care, din păcate, a prins România nepregătită, a prins-o într-o situaţie dezavantajoasă, dar cred că tocmai aplicarea acestor metode, aplicarea acestor reforme de care România are nevoie va conduce la o stabilizare pe termen mediu şi lung în anii care urmează.

Realizator: Care reforme?

Mihai Tănăsescu: Vedeţi, sigur, se simte o agitaţie şi vedem ce se întâmplă şi în cursul zilei de astăzi, o serie de demonstraţii. Însă aceste reforme, vedeţi, au început să fie pregăite. Ele încă nu şi-au produs roadele, dar ele au fost pregătite legislativ. Este important ca clasa politică, în principal, sigur, instituţiile statului să înţeleagă de fapt că acest acord nu este un acord al cuiva împotriva altcuiva. Este, cred eu, un set de măsuri pe care guvernanţii români trebuie să-l ia, pentru că fără aplicarea şi implementarea acestor măsuri România va avea de suferit mai mult în comparaţie cu alte state în anii care urmează. De aceea, sigur, probabil şi 2009 şi 2010 vor fi ani mai complicaţi, mai greoi, dar e clar că avem nevoie de o consolidare fiscală, avem nevoie de o disciplinare a economiei, avem nevoie, cred eu, în primul rând de o solidaritate puternică socială pentru a putea trece acest interval de timp care, repet, este dificil şi are unele repercusiuni în plan social şi material.

Realizator: Domnule ministru, ce se înţelege prin solidaritate? Pentru că mă bazez pe datele pe care le-am avut noi şi chiar am avut o emisiune acum două zile pe această temă. Cum să fii solidar şi cu cine când nu mai ai loc de muncă, când nu mai ai credite, nu mai poţi lua credite, economia este blocată, s-a contractat foarte mult şi ştirile dinspre partea decizională, executivă care face mixul de politici sunt destul de nefericite, în sensul că 2010 va fi şi mai îngrozitor, plus cele pe termen scurt în decembrie nu vor fi bani de pensii şi salarii? Deci, cum e cu solidaritatea asta? Faţă de cine?

Mihai Tănăsescu: Trebuie să privim aceste lucruri într-un sistem mult mai global. Vedeţi, nu numai în România se întâmplă lucrul acesta. Nu numai în România sunt locuri de muncă care dispar, nu numai în România sunt situaţii dificile în care foarte mulţi sunt şomeri. În toată Europa, în toată lumea se întâmplă acest lucru. Deci, este un fenomen global. Deci, când am vorbit de solidaritate mă refer la un tip de atitudine pe care trebuie să-l înţelegem vizavi de o situaţie globală, nu de o situaţie pe care un guvern sau un alt guvern românesc nu vrea să-l facă. Este o situaţie complicată la nivel mondial. Lucrurile nu se rezolvă de pe o zi pe alta. Ele sigur trebuiesc repuse pe făgaşul normal. Aceasta ia timp însă. De aceea mă refer la această solidaritate tocmai pentru a înţelege gravitatea şi complexitatea fenomenului cu care şi România, repet, şi România se confruntă în acest moment. De aceea, cred că cel mai bun mesaj pe care pot să-l dau este de a încerca de a pune lucrurile la punct treptat şi, sigur, nu de-o dată pentru că nu se poate, pornind de la acele aspecte care au nevoie imediată de resurse şi de îndrumare. Şi aici mă refer în sănătate, mă refer în educaţie, în agricultură şi, sigur, aceste cerinţe care sunt astăzi sunt total îndreptăţite şi trebuie să se găsească o soluţie, sper acest lucru, în perioada zilelor următoare, dar toate aceste lucruri se pot face cu multă răbdare, cu multă înţelegere şi cu expectaţie că va fi mai bine în viitor fiindcă există în momentul de faţă o dorinţă la nivelul partidelor politice de a rezolva, de a trece această criză. Insă este nevoie de această solidaritate pentru a putea trece mai departe. A ne confrunta în momentul de faţă, a ne da în cap unul altuia nu cred că este momentul şi nu cred că este soluţia pentru care România la ora actuală are nevoie.

Realizator: Suntem solidari cu dumneavoastră. În plan global suntem solidari cu toţi cei care trec prin crize. Solidaritatea însă are o relaţie absolut biunivocă cu încrederea. Această criză este bazată pe o lipsă de încredere în instituţii. Şi la noi, în mic, normal, fiind parte a acestei crize, încrederea în instituţii şi cei care pot să ne salveze sau să ne facă solidari cu ei a scăzut. Şi atunci vă întreb pe dumneavoastră: În acest moment, punctual, ştirea cum că FMI dacă nu dă cea de-a treia tranşă în decembrie România nu va mai putea plăti pensii şi salarii este corectă? Da sau nu?


Mihai Tănăsescu: Doamna Ilieş, aţi atins un punct foarte sensibil, încrederea. Încrederea, într-adevăr, odată cu această criză a dispărut, încrederea între oameni, încrederea între bănci, între instituţii, între stat şi segmentul privat. Deci această lipsă de încredere a blocat, dacă vreţi, lumea. Nici in momentul de faţă această încredere n-a fost instaurată complet. Această neîncredere persistă la nivelul mondial, la nivelul sistemului bancar, în special, care - fac o paranteză - este cel de care vom avea nevoie în perioada următoare ca aerul, ca apa, fiindcă fără creditare, fără bani nu vom putea progresa, nu vom putea merge mai departe. De aceea trebuie să îndreptăm întâi acest segment, segmentul financiar, apoi să mergem în a îndrepta alte lucruri. Dar, revenind la ceea ce aţi spus dumneavoastră, cred că această încredere se poate recâştiga prin comunicare corectă, prin spunerea adevărului, prin găsirea unor soluţii în comun, chiar dacă ele nu întotdeauna răspund unor expectaţii, unor cerinţe, şi cred eu că lucrul cel mai important este să consolidăm un anumit tip de parteneriat între stat, instituţile sale şi societatea publică. Fiindcă, în momentul de faţă distanţa dintre aceste două mari componente este aşa de mare încât trebuie reclădit acel pod al încrederii care se face prin fapte, prin discuţii şi prin - şi cel mai important - a arăta că ceea ce spui se şi adevereşte şi se implementează. Aşa se recâştigă încrederea. Ca într-o căsnicie. Atunci când nu merge trebuie să încerci să o iei de la capăt.

Realizator: Vedeţi dumneavoastră, căsniciile astea chiar dacă se bazează sau nu pe încredere, există divorţuri sau nu amiabile, tot la bani se ajunge. Şi parcă banii, dacă ne uităm bine în teoria economică, au cu totul şi cu totul o altă traiectorie decât ceea ce suntem noi obişnuiţi chiar în acest dialog extrem de diplomatic pe care îl avem...să spuneţi dumneavoastră că FMI a devenit atât de generos şi atât de umanist, ca să exprim un termen englezesc, atât de human, faţă de toate aceste societăţi aflate în dificultăţi legate de criza financiară... să dea bani oricum?

Mihai Tănăsescu: Problema pecuniară este o problemă acută într-adevăr. Problema banilor este o problemă, aşa cum spuneaţi. Fondul Monetar nu este nici mai rău, nici mai bun ca înainte. Fondul Monetar are sau noul Fond Monetar, pot să-l denumesc aşa, are un nou rol. Pe lângă un rol de îndrumare, un rol de supraveghere, un rol de a vedea ce se întâmplă cu economiile ţărilor a revenit la acest rol de împrumutător, un rol pe care şi-l pierduse în ultimii ani de zile datorită acestui boom economic pe plan mondial. Aceste crize au arătat încă o dată că noul FMI este de fapt o instituţie care te ajută să revii cu politicile publice pe calea eca bună, ajutându-te şi cu bani şa poţi să treci acest obstacol. În cazul nostru - şi în cazul altor tări din Europa, cume ste Ungaria, cum este Letonia - s-a adeverit foarte clar că această infuzie de bani ai Fondului Monetar Internaţional au ajutat aceste state să meargă mai departe, aşa cum ne va ajuta şi pe noi. Este foarte limpede că acest împrumut pe care l-am contractat, şi nu numai de la Fond, şi de la Banca Mondială, şi de la Comisia Europeană va crea, dacă vreţi, o trecere mai uşoară peste această problemă şi revenind la întrebarea dumneavoastră, luna decembrie ne dă, nu ne dă tranşa, mai avem bani de pensii, nu mai avem, deci nu cred că se pune în felul următor această problemă.

Realizator: În România aşa s-a pus problema.

Mihai Tănăsescu: Am observat şi am citit foarte atent ...

Realizator: Şi noi am dorit să răspundem celor care au această ...

Mihai Tănăsescu: Deci nu se pune problema neplăţii salariilor sau a pensiilor, doamnă Ilieş. Aici problema este de cât de puternic va fi în perioada lunilor următoare această revenire a economiei, în aşa fel încât fluxurile de venituri către bugetul de stat să fie capabile să acopere cheltuielile curente ale statului, inclusiv cele cu salarii, cu pensii şi aşa mai departe. În momentul de faţă, această ţintă de deficit - să o explicăm: diferenţa dintre veniturile pe care le încasăm şi cheltuielile pe care le efectuăm - este destul de mare, iar Fondul Monetar vine tocmai să acopere această diferenţă, în aşa fel încât statul să nu mai facă presiune pe banii pe care ar putea sa-i ia din sistemul bancar românesc, lăsând la dispoziţia băncilor aceşti bani pentru a putea fi investiţi în economia reală, în sistemul de creditare şi aşa mai departe, deci, vedeţi, este un rol pe care Fondul şi l-a asumat pentru a veni în ajutoararea aecstor ţări cu dificultăti, inclusiv România, de a putea trece mai departe, deci eu vă spun, ca să vă răspund la întrebare, nu există problema unei decalări, a unei neplăţi a salariilor, a pensiilor nici în decembrie, şi nici în anii care urmează.

Realizator: Şi atunci, tranşa a treia vine în decembrie?

Mihai Tănăsescu: Tranşa a treia ar putea să vină în decembrie ...

Realizator: Dar ar putea să nu vină, nu?

Mihai Tănăsescu: Sigur, în viaţă există două posibilităţi.

Realizator: Păi, încă o dată vă spun, banii au cu totul şi cu totul o altă direcţie.

Mihai Tănăsescu: Sper să vină această tranşă, deci din discuţiile purtate cu colegii mei din Fondul Monetar, am convenit ca să discutăm în boardul director undeva la jumătatea lunii decembrie această nouă revizuire, dar, sigur, repet, este un test şi pentru noi, ca români, ca România să poată să vină în întâmpinarea unor cerinţe pe care atât Bruxelles-ul, cât şi Washingtinul le cer şi este vorba de reformarea sistemului care, din păcate, a atins unele culmi mai puţin de dorit şi acest lucru va arăta, dacă vreţi, va fi şi un test pentru clasa politică românească în a-şi spune "Da" pentru România. Suntem în campanie, vedem ce se întâmplă. Se aruncă cu promisiuni în stânga, în dreaopta, dar cred că este un moment al adevărului în care toţi cei implicati politic, dar şi nu numai, şi partea socială, şi comunitatea socială, şi comunitatea de business vor trebui să facă un efort comun şi ar ajung la acel cuvânt de care am vorbit foarte mult, solidaritate pentru a putea să trecem mai departe şi am încredere îna ecste zile că discuţiile care se cor purta între Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, pe de o parte, şi instituţiile statului, partide politice, pe de altă parte, vor reuşi şa ajungem la acest consens pentru a putea ca în anii care urmează să putem şă rezolvăm aceasăe problemă cu care ne confruntăm astăzi.

Realizator: Aşadar, discuţiile de acum nu au loc numai cu reprezentanţii Guvernului României?

Mihai Tănăsescu: Nu.

Realizator: Ci şi cu partide politice, cu societate civilă, înţeleg, sindicate - patronate.

Mihai Tănăsescu: Corect.

Realizator: Cu preşedintele în exerciţiu, dar şi cu ceilalţi candidaţi la preşedinţie, asta vreţi să spuneţi?

Mihai Tănăsescu: Absolut.

Realizator: Pentru a obţine din partea României un angajament că promisiunile făcute de noi înşine către noi vor fi respectate faţă de finanţatorul numit FMI. Este corect?

Mihai Tănăsescu: Finanţatorul numit FMI, finanţatorul numit Bancă Mondială, finanţatorul numit Comisie Europeană, finanţatorul numit alte instituţii financiare internaţionale.

Realizator: Dar iată ce ne-am propus noi - şi am dori să fim solidari cu tot ce ne-am propus. În scrisoarea dată publicităţii în 8 septembrie 2009, pe care Guvernul României a adresat-o FMI, ne angajăm să reducem suplimentar deficitul de 0,8% din PIB prin scăderea cheltuielilor guvernamentale, să se reducă cheltuielile cu salarizarea, să se restructureze agenţiile de stat, şa nu se angajeze în viitor decât un salariat la fiecare şapte care părăresc sistemul bancar. Conform datelor statistice, în aecastă ultimă lună, au fost angajaţi în plus 800 de salariaţi în sectorul public, în Administraţia Publică Locală. Astăzi, Curtea Constituţională a amânat cele trei sesizări făcute de PNL la legile pentru care guvernul şi-a sumat răspunderea, legea unică a salarizării, legea reorganizării unor autorităţi şi instituţii publice, Legea educaţiei. Ne-am promis să le avem. Ne-am promis şi legea pensiilor, Ce se întâmplă cu toate aceste situaţii politice care nu sunt conjuncturale, sunt fapte? Curtea Constituţională va da aviz pozitiv cererilor PNL, spre exemplu, după părăsirea delegaţiei FMI - fac un scenariu - la legile pentru care noi ne-am angajat, legea pensiilor nu se va termina, bugetul de stat nu av fi gata până în decembrie şi oamenii nu vor fi dati afară şi nu ni se vor mai reduce salariile? Ce facem?

Mihai Tănăsescu: Da, sigur este un punct foarte important pe care l-aţi atins. Sigur, acest angajament pe care România l-a luat în faţa finanţatorilor externi de a duce la îndeplinire aceste legi şi a le pune în aplicare, dacă ele nu îşi vor produce efectele în aşa fel încât să producă economiile respective, probabil că vor exista alte soluţii de diminuare a acestor cheltuieli, dar vedeţi, problema de fond care se pune aici este dacă vrem să reformăm sistemul sau nu - şi aţi făcut referire la salarizare, la pensii. Sigur, este foarte greu şa explici unui om care a fost angajat într-o instituţie publică că cel care a făcut-o, a făcut o mişcare greşită şi că puţin îl interesează pe acel individ care a fost angajat că este bun, că este mai puţin bun - nici nu mai are importanţă, în momentul de fată - că toate aceste cheltuieli cu salariile în segmentul public ajung aproape la 10% din averea naţională.

Realizator: Păi vă daţi seama că nu este de vină omul acela?

Mihai Tănăsescu: Sigur că nu este de vină.

Realizator: Şi nu este de vină nici FMi că cere ...

Mihai Tănăsescu: Nu, fără discuţii.

Realizator: Este de vină Constituţia că a acceptat acele legi. Ce facem?

Mihai Tănăsescu: Nu, de vină este un tip de politică care a fost implementat după anul 2004 - şi nu vreau şă repet mai mult şi nu vreau şă discut mai mult acest lucru - deci, în momentul de faţă, în care această criză economică ne-a prins pe un tip de politici publice prociclice, cum le spunem noi, deci în afara modului normal de acţiune, este clar că trebuie şa repari, că trebuie şă corectezi. Aceste corecţii sigur că sunt dureroase. Se vor găsi soluţii pentru toţi aceşti oameni sau dacă nu se vor găsi soluţii pentru toţi aceşti oameni, probabil vor fi luate alte măsuri de diminuare a cheltuielilor pe alte segmente, cum ar fi cheltuielile de investiţii, ceea ce nu este de dorit acest lucru, dar important este să înţelegem că dacă nu reformăm sectorul de pensii, în zece ani de acum încolo, într-adevăr nu putem să mai ne luăm pensiile.

Realizator: Bine, noi avem astăzi o ştire care, sigur, o să o dezbatem, că autostrăzile din România nu au fost făcute datorită pensionarilor.

Mihai Tănăsescu: Nu, deci este prea mult.

Realizator: Vedeţi, este mult zgomot în România, dar dacă se cere încredere, cred că cineva ar trebui să vină să ne spună ...

Mihai Tănăsescu: Eu cred că în momentul de faţă pensiile la care faceti referire, oamenii aceştia au muncit, au contribuit şi trebuie şa-şi primeasca pensiile în mod regulat şi în mod decent. Aceasta este foarte clar. dar este limpede că dacă continuăm în acest ritm, nu putem să mai susţinem pe termen lung acest lucru şi atunci trebuie şa faci o reformă, o reformă care şa conducă la ce? La o sustenabilitate a sistemului pe termen lung. Noi îmbătrânim, populaţia se micşorează, numărul de contribuabili la sistemul de pensii se diminuează, numărul pensionarilor creşte.

Realizator: ... şi la bugetul de stat.

Mihai Tănăsescu: Şi la bugetul de stat. Trebuie să găseşti o soluţie.

Realizator: Spuneţi-mi şi mie, dumneavoastră care aveţi experienţă şi cunoaşteţi România şi situaţia şi poziţia dumneavoastră internaţională, sigur nu o să vă lase să intraţi într-un dialog foarte clar cu mine. Vă întreb ca economist, de unde se va susţine bugetul de stat pe viitor cu mai mult, cu mai multe taxe şi impozite, când economia s-a contractat atât de mult?

Mihai Tănăsescu: Nu, nu cred că soluţia unor noi taxe, noi impozite sau majorări de taxe şi impozite este soluţia ce amia fericită. Nu cred./aa/ Eu cred că există destulă posibilitate ca actuala legislaţie şi sigur actualele rate de impozite să poată şa conducă la o colectare mai bună.Eu cred că există destulă posibilitate ca actuala legislaţie şi, sigur, actualele rate de impozite să poată să conducă la o colectare mai bună şi, sigur, la o creştere de venituri ca să poată să susţină eventuale cheltuieli suplimentare. De aceea, nu sunt adeptul majorării taxării în momentul de faţă.

Realizator: Dar sunteţi pentru scăderea lor? Mă refer la experienţa ţărilor din jurul nostru, chiar astăzi a apărut un studiu că toţi au scăzut.

Mihai Tănăsescu: Sunt adeptul simplificării, dacă vreţi, sistemului de taxare din România. Avem un sistem de taxare destul de jos, destul de jos, comparativ cu alţii. Sigur, referirea pe care o făceaţi o faceţi la bulgari, dar să nu uităm, Bulgaria, la sfârşitul anului trecut...

Realizator: Nu numai Bulgaria. E un studiu apărut astăzi pe Euractiv.

Mihai Tănăsescu: Bulgaria a avut anul trecut un surplus bugetar de aproape 2% din averea naţională, noi am avut un deficit de 5,3%. Sigur, cifrele poate lumea nu le înţelege foarte bine, dar e clar, unii au avut plus şi noi am avut minus când ar fi trebuit să avem şi noi plus. Deci, acele greşeli făcute trebuiesc corectate. Sigur că corecţia respectivă o plătim noi, o plătim toţi, dar fără ea nu putem să rezistăm mai departe şi trebuie să întelegem acest lucru, de aceea cred că în momentul de faţă o restructurare a cheltuielior publice, o revizuire a lor în sensul de a fi îndreptate în special - aşa puţine cum sunt - către segmente în special producătoare de valoare adăugată, în investiţii, în investiţii publice, de sănătate, de educaţie, în infrastructură rutieră, ş.a.m.d. sunt destinaţiile cele mai corecte pentru a putea ca banul public să poată să fie folosit în creşterea economică. De aceea, trebuie să facem o întoarcere, dacă vreţi, a modului în care aceste cheltuieli sunt în momentul de faţă. Vă spuneam, sunt aproape 10% din PIB care se dau pe salarii în sectorul public, este imens, nici ţările din Africa nu au un asemenea cuantum. Deci este clar că ceva trebuie să facem şi acest ceva este clar o reducere a acestor cheltuieli.

Realizator: Mă bucur că m-aţi adus aici cu discuţia, pentru că au fost mai multe şţiri în ultimele săptămâni legate de comportamentul băncilor şî vreau să vă întreb care este părerea dumneavoastră despre comportamentul băncilor din România semnatare ale Acordului de la Viena, să spun în ghilimele...

Mihai Tănăsescu: Şi Bruxelles ulterior.

Realizator: Da, din aprilie, în care se angajau să nu repatrieze profiturile obţinute în România sau să se retragă de pe piaţă, susţinând economia prin creditare. În prezent, aceştia solicită mult mai mulţi bani pentru acoperirea riscululuo, pentru că sunt în ţara noastră, creditează numai sectorul public şi cel cu garanţii guvernamentale, dar nu sistemul privat, motorul - nu? - al economiei capitaliste, libere şi funcţionale, salvatorul reluării producţiei, cel despre care politicienii noştri spun că este adaptat situaţiilor reale, faţă de sectorul public, corupt împărţit între grupuri de interese, mogli, duci, baroni, ş.a.m.d. Deci cum este cu această încredere pe care trebuie să o ai în bănci care nu îti dau ţie - capitalist, să spunem - bani, şi dau statului? Ce facem?

Mihai Tănăsescu: Sigur, e mult mai uşor să lucrezi cu un partener care are riscuri aproape de zero, care se numeşte stat.

Realizator: Păi şi ce capitalism mai este acesta, scuzaţi-mă că vă întreb?

Mihai Tănăsescu: Intru imediat şi vă răspund la această întrebare. Sistemul bancar a fost zguduit, dacă vreţi, în această criză. El este încă nereformat şi vorbeam de reforme, sigur că şi el trebuie reformat, nu numai societatea românească trebuie reformată, de aceea cred că sistemul bancar trebuie să joace un rol mult mai proactiv, aşa cum spuneaţi şi de aceea cred că şi aceste înţelegeri care au fost făcute au avut rolul lor de stabilitate în ceea ce priveşte capitalurile existente. Există această teamă încă, există această teamă de risc, există frica sistemului bancar de a mai da bani "uşor", cum îi numim noi şi e limpede că pentru asta ei îşi vor întări foarte mult managementul riscului, dar şi noi trebuie să înţelegem că lumea s-a schimbat şi trebuie să venim cu proiecte care răspund acestor cerinţe bancare. Vedeţi, e un decalaj dacă vreţi între cerinţele mult mai aspre ale băncilor şi, să zic, societăţile private din România care au avut o adaptare mai grea la o realitate care, sigur, este mult mai dureroasă. De aceea vedeţi iarăşi această încredere între segmentul privat, sistemul bancar încă lipseşte, dar cred că în momentul de faţă sistemul bancar a înţeles că dacă nu vine în întâmpinarea sistemului public şi a sistemului economiei reale, sigur, pe baza altor principii care să conducă la diminuarea riscului...

Realizator: Nu durează mult?

Mihai Tănăsescu: Nu, nu durează mult, acestea sunt poveşti de luni de zile care se pot acomoda, deci eu cred că în câteva luni de zile lucrurile astea se pot acomoda, atât între sistemul bancar, cât şi sistemul corporativ din România dar, repet, cel mai important în momentul de faţă este ca şi sistemul bancar să înţeleagă şi sistemul corporatist din România, că lucrurile s-au schimbat şi că trebuie să lucreze împreună, fară această reluare a încrederii între aceşti doi mari... cele două mari componente de pe piaţa românească, lucrurile probabil se vor prelungi.

Realizator: FMI este tot un organism financiar, chiar dacă este noul FMI, el supraveghează ca până la urmă să-şi recupereze banii. Dumneavoastră, ca expert, fost ministru de finanţe, de unde credeţi că România va da banii înapoi la FMI? În situaţia dată, când totul de contractă, când, iată, este o problemă de încredere la toate nivelurile, ce facem dacă nu dăm banii? Sunt voci foarte răutăcioase care spun că vom intra în incapacitate de plată.

Mihai Tănăsescu: Nu, nu există, nu se pune această problemă. Da, le-aţi denumit frumos răutăcioase, le-aş denumi altfel dar mă abţin. Nu se pune problema, România chiar şi în vremurile ei cele mai grele, tot şi-a achitat datoriile la timp. Suntem recunoscuţi ca un plătitor deosebit şi...

Realizator: Dar cu ce sacrificii? Să nu ne aducem aminte...

Mihai Tănăsescu: Fără discuţie, nu mă refer la vremea Ceauşescu, mă refer după 1990.

Realizator: A căzut comunismul în România şi peste tot în lume datorită acestei Românii.

Mihai Tănăsescu: Există aceşti bani, rezervele Băncii Centrale sunt suficiente şi, să nu uităm, banii pe care România probabil îi va accesa în anii care urmează din fondurile europene vor constitui o garanţie pentru acest lucru. Deci eu n-am această temere , iar acele voci, cu ghilimele de rigoare, răutăcioase.

Realizator: Dar dumneavoastră cum le-aţi spune?

Mihai Tănăsescu: Cum le-aş spune eu? Sunt voci rău intenţionate pentru interesul României.

Realizator: Păi sunt foarte multe, domnule ministru.

Mihai Tănăsescu: Deci dacă sunt multe înseamnă că sunt foarte multe voci împotriva intereselor noastre şi asta este grav.

Realizator: Deci avem o criză de încredere la nivel internaţional faţă de ţara noastră? Să mergem pe ceea ce aţi spus dumneavoastră.

Mihai Tănăsescu: Nu, dar, repet, este prea mult spus aşa. Eu cred că avem o lipsă de încredere a unor indivizi din afară vizavi de ceea ce se întâmplă şi aceasta e cu totul şi cu totul altceva.

Realizator: Indivizi cu bani?

Mihai Tănăsescu: Indivizi cu bani mai mulţi, cu bani mai puţini, instituţional însă această încredere axistă şi nu numai că există, ea este consolidată prin venirea acestor instituţii la Bucureşti în aceste zile, deci, repet, acest semnal simbolic dacă vreţi a prezenţei şi a Fondului, şi a Comisiei, şi a Băncii Mondiale, şi a altor creditori financiari internaţionali arată de fapt o solidaritate, dacă vreţi, cu situaţia în care ne aflăm şi cred mâna lor de ajutor o să facă ca să trecem peste acest obstacol mai uşor.

Realizator: Suntem aproape de încheierea emisiunii, vă bombardez cu două întrebări. Prima - această delegaţie, care este acum la FMI, este cea care va veni şi din 15 decembrie sau, aşa cum comunicatul FMI spune, pentru a negocia cu viitorul guvern al României, va veni altă delegaţie? E corect sau nu?

Mihai Tănăsescu: Eu cred că actuala delegaţie...

Realizator: Ca s-o salutăm să-i spunem la revedere sau să-i spunem bine aţi venit?

Mihai Tănăsescu: Puteţi să-i spuneţi "bine aţi venit" şi eu cred că actuala delegaţie împreună, repet, cu România aşa cum spuneam la început, va avea capacitatea de a avea un aranjament şi o înţelegere comună pentru a putea merge mai departe.

Realizator: Instabilitatea politică din România este corect apreciată de vocile răutăcioase? Sau este o instabilitate ca peste tot?

Mihai Tănăsescu: Instabilitatea politică oriunde, şi în România, şi în alte ţări, sigur creează nervozitate, creează o lipsă de încredere, creează mai puţin optimism. Această instabilitate politică va trece, România şi instituţiile rămân, deci eu cred că în momentul de faţă important e să privim în viitor şi să privim nu numai în viitor, ci cu încredere în viitor.

Realizator: Deci FMI ne dă bani în decembrie.

Mihai Tănăsescu: Sper să se întâmple acest lucru.

Realizator: De ce nu speraţi?

Mihai Tănăsescu: Vedeţi dumneavoastră, întotdeauna este bine să îţi opreşti aşa o mică marjă atunci când spui ceva, şi aceasta nu din cauza Fondului sau altora, ci probabil cred că a fi mai precaut, mai prudent, este mai bine decât să fii foarte voluntar.