Garanția europeană, o șansă pentru copiii vulnerabili

Pandemia de Covid-19 a afectat serios nu doar viața noastră, ci și viața copiilor.

Un recent raport UNICEF vorbește despre un regres cu privire la aproape toți indicatorii cheie.

Astfel, a crescut numărul copiilor înfometați, abuzați, afectați de anxietate, care trăiesc în sărăcie ori sunt forțați să se căsătorească.

În același timp, a scăzut accesul lor la educație, socializare, sănătate, nutriție și protecție.

Copiii s-au confruntat cu anxietate, depresie și izolare în toată această perioadă, iar cei mai afectați sunt cei aflați în situații vulnerabile.

Concluzia care ar trebui ne dea gândit tuturor este că în anii următori copiii vor rămâne cu traumele pandemiei.

Un impact major a fost asupra educației: aproximativ 170 de milioane de copii au pierdut aproape un an de educație din cauza închiderii școlilor, pentru că 1 din 3 copii nu a putut accesa educația online. Din păcate, copiii care se aflau într-o situație vulnerabilă înainte de pandemie au fost afectați și mai mult.

“Copiii s-au confruntat cu anxietate, depresie și izolare. Sărăcia în rândul copiilor a crescut semnificativ, cu peste 50% în țările mai puțin dezvoltate, și nu doar acolo. Și în România, susțin experții UNICEF, această problemă constituie o adevărată provocare. Lucrurile sunt cu adevărat grave, pandemia nu a făcut decât să le accentueze. Și înainte de pandemie situația copiilor era una gravă. Pe perioada pandemiei, cei care erau în vulnerabilitate sunt într-o vulnerabilitate mult mai mare, iar acest fenomen a devenit mult mai vizibil. Inclusiv în anchetele sociologice, specialiștii ne arată că putem discuta chiar de efecte generaționale, în sensul că au fost deja folosiți termeni precum ‘generația lockdown’ și, evident, neajunsurile pe care copiii le-au suferit, în care au fost privați de socializare, cât și de accesul la sănătate, educație, nutriție necorespunzătoare, dar și condiții de locuire neconforme. În România, situația e mult mai dramatică decât media europeană: 1 din 3 români se află situație de vulnerabilitate, iar în cazul copiilor 1 din 4 se află în risc de abandon școlar. Este o situație destul de gravă. La nivel european, cel puțin în ultimele luni, există o punere pe agenda publică a problemei copiilor”, spus europarlamentarul USR, Dragoș Pîslaru, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Situația cere soluții speciale, iar europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, vorbește despre nevoia unei direcții comune a tuturor forțelor politice pentru apărarea drepturilor copilului.

“Discrepanțele sunt tot mai mari și vedem că tot mai mulți copii din România, din Europa, nu au șansa să-și atingă potențialul. Aceste statistici subliniază o tendință spre mai rău în ceea ce înseamnă situația copiilor din România și din Europa. Iar in contextul pandemiei, lipsa de soluții a făcut ca multe din probleme să se accentueze. Amintesc aici accesul la educația digitală. Aproape un milion de copii din România nu au avut acces, aproape timp de un an, la nicio formă de educație, iar decidenții au ignorat problema. Trebuie să revenim la soluțiile care pot fi implementate și ar trebui să-i ascultăm și pe copii și pe tineri. Cred că toate forțele politice pot să-și unească energiile pentru a identifica aceste măsuri care pot fi implementate împreună, pentru că vorbim de viitorul României, al Europei“.

Se pare că la nivelul Parlamentului European, există consens pe acest subiect.

“Am avut o alianță a principalelor grupuri politice, când a fost vorba de a prioritiza cele mai importante măsuri care țin fie de educație, fie de celelalte domenii. Pe fond, există în Parlamentul European și la nivel european, un consens pe acest subiect și mi-ar plăcea să văd că ne unim forțele în România și că această prioritate devine centrală și nu doar una sectorială“.

Garanția europeană, o șansă pentru copiii vulnerabili

Comisia Europeană a adoptat pe 24 martie o strategie a UE privind drepturile copilului și o recomandare de instituire a unei Garanții europene pentru copii, în vederea promovării egalității de șanse pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Executivul de la Bruxelles afirmă că, împreună cu cele mai importante organizații internaționale de apărare a drepturilor copilului, a colectat opiniile a peste 10.000 de copii pentru a pregăti cele două inițiative.

“Garanția europeană pentru copii pleacă de ideea unui acces gratuit si eficient pentru copiii aflați în diverse vulnerabilități la educație: să nu fie segregați, discriminați. Este vorba despre acces la educație și îngrijire timpurie, la minim o masă sănătoasă pe zi, la școală și în familie, deci la nutriție corespunzătoare, la îngrijire medicală – adică acces gratuit la controale medicale - la prevenție și, evident, condiții de locuire adecvate. Acestea sunt gândite la nivel european ca un pachet integrat pentru a scoate din vulnerabilitate aceste categorii. Investiția la nivel european se bazează pe PNRR, pe Fondul social european. Ceea ce propune Garanția este ca la nivel național – deci și în cazul României – să apară un coordonator național care să urmărească toate politicile sectoriale legate de locuire, sănătate, servicii sociale, astfel încât să avem o imagine de prioritizare națională. Sperăm ca undeva până în nouă luni de zile de la adoptarea din iunie de către Consiliu, să existe un plan de acțiune concret în toate țările din UE pe acest acces gratuit și eficient la cele patru categorii pe care le-am menționat. Ar urma ca într-un interval de doi-trei ani de zile să avem o evaluare si evident, în măsura în care lucrurile la nivel de state membre nu evoluează corespunzător, să discutăm de măsuri mult mai accentuate. Propunerea pe care eu am pus-o pe masă în Rezoluția Parlamentului European este legată de o Agenție Europeană pentru Copii“, spune europarlamentarul USR, Dragoș Pîslaru.

Și educația este inclusă în noua Garanție europeană pentru copii și cuprinde și finanțări, de care România ar putea să beneficieze, dacă știe cum să le atragă.

“Garanția se referă la posibilitatea ca toți copiii să aibă acces la educație. Este integrată și în noul program social european. Sperăm să accesăm finanțările în manieră consistentă, să nu ratăm așa cum am ratat Garanția europeană pentru tineri, unde nu am făcut, din păcate, mare lucru“, a subliniat europarlamentarul PSD, Victor Negrescu.

Întrebați de realizatoarea emisiunii, Maria Țoghină, ce schimbări ar dori să vadă la finalul mandatului de europarlamentar, Dragoș Pîslaru și Victor Negrescu au vorbit despre șansa copiilor la un viitor mai bun, fără discriminare, și despre accesul la educație digitală.

“Mi-ar plăcea să fim pe mai multe planuri foarte clari: să fie clar în agenda electorală din 2024 că tratăm problemele legate de copii și de tineri ca pe o prioritate națională. Mi-ar plăcea să văd că banii de la UE sunt cheltuiți bine și să mai văd că, nicăieri în această țară, un copil diferit, fie din vulnerabilitate, sărăcie, dizabilitate sau etnie, să nu fie discriminat în niciun fel“, a spus Dragoș Pîslaru.

“Aș vrea ca educația digitală să nu mai fie un privilegiu. Am inițiat un proiect pilot, în valoare de 2,2 milioane de euro, pentru școlile din România care nu au acces la astfel de facilități, lucrez în prezent la un program european pentru combaterea abandonului școlar, apoi aș vrea să promovez cât mai mult zona de educație financiară și antreprenorială și, de asemenea, dezvoltarea unei zone europene a educației unde să avem acces la un set minimal de facilități în toate statele membre“, a adăugat Victor Negrescu.

Video:Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 31 mai/1 iunie 2021 poate fi urmărită VIDEO în link-ul de mai jos:

https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos/194347685880221