EXCLUSIV România nu are capacitatea de a accesa fonduri europene în scopul informării şi prevenirii traficului de persoane

România este pe un nedorit loc întâi atunci când vine vorba despre traficul de persoane în Europa.

Românii reprezintă între 30% şi 50% din numărul total al victimelor identificate şi între 40% şi 60% dintre traficanţii din Uniunea Europeană, susţine reţeaua de ONG-uri care luptă împotriva acestui flagel, ROTIP.

Deşi România şi-a asumat obligaţia să reducă aceste cifre, autorităţile nu au capacitatea să facă acest lucru, iar în plus nici nu atrage fonduri europene în acest domeniu, a spus consultantul internaţional în combaterea traficului de persoane şi a criminalităţii organizate, Silvia Tăbuşcă, Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică.

"Toate organismele internaţionale solicită României să facă campanii de amploare naţională de informare şi prevenire a traficului de persoane. Din păcate, deşi sunt fonduri foarte multe pe care aceste organizaţii internaţionale le oferă României, totuşi noi nu atragem aceste fonduri. Pe data de 31 octombrie, deci chiar astăzi, este termenul-limită pentru atragerea fondurilor pe reformă, de care România are mare nevoie în prevenirea traficului de persoane şi, cu toate acestea, nu au fost accesate aceste milioane de euro care sunt puse la dispoziţia României pentru a lupta în mod eficient împotriva acestui fenomen", a spus Silvia Tăbușcă, przentă la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Expertul atrage atenția că exploatarea sexuală în mediul online rămâne un fenomen extrem de periculos.

Silvia Tăbușcă avertizează părinţii asupra jocurilor online, prin intermediul cărora copiii devin uşor victime ale exploatării sexuale, indiferent de starea lor în materială.

"Sunt exploatați copiii educați, care provin din familii bune și au bani. De multe ori, dupa ce producerea de materiale sexuale este realizată la maximul la care dorește traficantul, în schimbul acelor materiale sunt solicitate sume de bani și ei vizează copiii care pot plăti acele sume. Percepția clasică conform căreia copiii noștri nu pot fi victime, e una falsă. Unul dintre indicatorii care ar trebui sa ne atragă atenția este frica și încercarea de a ascunde ceea se întâmplă pe ecranul calculatorului sau al telefonului, când parintele intră în cameră. Daca copilul este într-o discuție cu agresorul pe internet sau chiar pe platforma de joc, va avea tendința să ascundă acel lucru și apare teama că părintele ar putea sa descopere. Aceasta frică poate fi observată de parinte". Silvia Tăbușcă.

În astfel de cazuri, este foarte imporant ca părintele să încerce sa vorbească cu prietenii apropiați și să afle dacă copilul are prieteni secreți în mediul on-line.

Silvia Tăbușcă vorbește despre incapacitatea autorităților de a se impune în fața unor rețele de criminalitate organizată și despre lipsa sepcialiștilor în domeniu.

"Este foarte greu practic de luptat împotriva rețelelor de criminalitate organizată, atunci când însuși actorii care ar trebui să îi identifice și să-i sancționeze sunt parte a rețelelor. Din perspectiva noastră și a activităților pe care noi le-am implementat în acest an, rezultă în continuare o lipsă generală de informare a tinerilor cu privire la riscurile traficului de persoane, la identificarea potențialelor cauze de recrutare și autoidentificare a tinerilor, atunci când ei ar putea fi într-o situație de risc de trafic de persoane. De asemenea, atunci când vorbim despre profesioniștii care ar putea să identifice astfel de cauze sau care ar putea să intervină pentru identificarea timpurie a victimelor deja recrutate sau chiar aflate în exploatare, am constatat că și aceștia au informații limitate".

În plus, legislația penală care nu protejează suficient victimele, cât și lipsa centrelor de protecție si asistență a victimelor, fac ca fenomenul traficului de persoane să nu poată fi stopat.

"Din păcate, legislația penală românească este mult mai protectoare pentru făptuitor, infractori și foarte puțin protejează victimele criminalității în general, mai ales victimele criminalității transfrontaliere și crimelor serioase, așa cum este considerat traficul de persoane, unde pe lângă drepturile procesuale, sunt și anumite drepturi specifice, precum protecția victimelor, menținerea victimei cât mai departe de influențele traficanților, aspecte care, din păcate, nu pot fi implementate de România, deși România declară de mai mulți ani, că deține nouă centre de protecție și asistență a victimelor traficului de persoane. Din păcate, aceste centre nu sunt efective", a conchis Silvia Tăbușcă, consultant internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate, Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică.

VIDEO Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 30/31 octombrie 2023