Interviu cu ministrul afacerilor externe Teodor Baconschi
Evoluţia geopolitică din SE Europei şi Marea Neagră
 
			02 Mai 2010, 14:37
Euroatlantica 30 aprilie - invitat special ministrul afacerilor externe Teodor Baconschi
Realizator Radu Dobriţoiu
Realizator: Bun  găsit la o nouă ediţie a emisiunii "Euroatlantica". Cu  teme de  actualitate în această seară: concepte de securitate pentru  NATO şi UE. În  acest context, şi nu numai, amplasarea de elemente ale  viitorului scut  antirachetă american. 
  În prezent, construcţia europeană  de securitate reflectă  trăsăturile esenţiale ale mediului geopolitic  în care se derulează competiţia  între puteri, în spaţiul euroatlantic,  pentru redistribuirea rolurilor şi,  bineînţeles, relaţia dintre Rusia  şi UE, cât şi relaţia dintre Moscova şi NATO.  Invitat special în  această ediţie este ministrul afacerilor externe, Teodor  Baconschi,  diplomat şi teolog. Domnia sa deţine gradul diplomatic de ambasador   ministru plenipotenţiar. Datorită agendei încărcate pe care o are şeful   diplomaţiei române, interviul a fost înregistrat cu câteva ore înaintea  acestei  emisiuni. Domnule ministru Teodor Baconschi, aţi participat la  reuniunea  informală a miniştrilor de externe din statele membre NATO,  care s-a desfăşurat  la Tallinn, în Estonia. Într-o declaraţie făcută la  finalul dezbaterilor,  secretarul general al Alianţei, Anders Fogh  Rasmussen, a anunţat decizia NATO  de a începe un dialog constructiv cu  Rusia, pentru crearea unui sistem comun de  apărare antirachetă. Ce  implicaţii are această decizie în ce priveşte Alianţa,  dar şi România,  pentru că ţara noastră reprezintă frontiera de Est a NATO?
Teodor Baconschi: La Tallinn, domnul Rasmussen a reluat o declaraţie  care  devenise deja publică. Oferta este deci oficială şi sunt convins  că Rusia va  reflecta cu maturitate la ideea de a construi gradual un  sistem defensiv,  antibalistic, integrat, care să cuprindă şi să  respingă în acelaşi timp  ameninţările de această natură, de la Atlantic  la Ural, ca să zic aşa.  Reuniunea de la Tallinn a fost informală în  cea mai mare parte. A devenit  formală în momentul în care miniştrii din  statele NATO au adoptat prin consens  decizia de includere a Bosniei şi  Herţegovina în cadrul planului de acţiune  pentru aderare, aşa-zisul  MAP. E o decizie importantă nu numai pentru Bosnia şi  Herţegovina, dar  şi pentru vecinătatea extinsă a NATO. În acest fel, am căutat  să  transmitem de fapt un mesaj politic limpede în legătură cu hotărârea   Alianţei Nord-Atlantice de a promova în continuare politica uşilor  deschise şi  trebuie să vedem în decizia legată de Bosnia şi Herţegovina  totodată menţinerea  unui nivel constant de exigenţă faţă de criteriile  de parcurs. Oricum, MAP este  un instrument de generare a unor  strandarde care nu privesc numai domeniul  militar, ci şi instituţiile  democratice şi capacitatea unei ţări de a funcţiona  în viitor ca parte a  Alianţei.
Realizator: Membership Action Plan, ca să spunem, şi România l-a  parcurs.
Teodor Baconschi: În ce ne priveşte, am sprijinit ferm includerea  Bosniei şi  Herţegovina în această nouă etapă şi cred că toate statele  din regiune, din  Balcanii Occidentali, vor recepţiona favorabil această  decizie cu privire la  Bosnia.
Realizator: Să ne apropiem din nou de această relaţie dintre NATO şi  Rusia,  pentru că, după ştiinţa mea, Rusia nu a participat la reuniunea  de la Tallinn  şi, în al doilea rând, au fost şi reacţii ale agenţiilor  de presă din Rusia,  potrivit cărora Moscova priveşte în continuare NATO  cu suspiciune.
Teodor Baconschi: Sunt două nivele la care trebuie să fim atenţi. Sigur  că  agenţiile de presă sau purtătorii secundari de mesaje continuă să  adopte acest  ton hipercritic faţă de mişcările Alianţei  Nord-Atlantice./cpodea/schelaru/ E  adevărat că noua doctrină militară  rusă, adoptată şi postată şi pe site-ul  Ministerului Apărării din  Federaţia Rusă, NATO apare din păcate ca un posibil  adversar al  Federaţiei Ruse, dar, după criza georgiană din 2008, după cum  ştiţi, a  existat o perioadă în care s-a suspendat dialogul politic în formatul   NATO-Rusia, Consiliul NATO-Rusia, dar lucrările acestui organism au fost   reluate, pentru că toată lumea e de acord că nu putem să suspendăm  fără termen  acest dialog pe teme strategice între cei 28 de membri ai  NATO şi Federaţia  Rusă.
Realizator: Câte şanse daţi unei cooperări între NATO şi Rusia pentru   realizarea unui sistem comun de apărare antirachetă?
Teodor Baconschi: Decizia aparţine părţii ruse. Oferta a fost făcută,  reiterată  şi sigur că trebuie să vedem la nivel politic şi apoi la  nivelul mediilor de  experţi militari cum se poate ea concretiza.  Important la Tallinn a fost şi că  am discutat asupra necesităţii ca  sistemul american antirachetă să fie asumat  ca misiune a NATO cu  prilejul summitului de la Lisabona, din noiembrie 2010. E  important  pentru că, în acest fel, statele aliate din Europa ar mobiliza  resurse  şi voinţă politică pentru compatibilizarea celor două sisteme.
Realizator: Rămânem în apropiere de România. În bazinul Mării Negre, ce   semnificaţie are pentru Alianţă, dar şi pentru România, acordul semnat  recent  între Rusia şi Ucraina, care prelungeşte prezenţa flotei ruse a  Mării Negre şi  după 2017 şi reafirmă pentru Rusia folosirea îndelungată  a portului de la  Sevastopol?
  Teodor Baconschi: Decizia adoptată în Rada ucraineană era oarecum  aşteptată.  Adică decurgea din poziţia de politică externă pe care noua  administraţie de la  Kiev a pregătit-o şi în timpul campaniei  electorale. Sigur că prelungirea  acestui contract referitor la prezenţa  flotei militare ruseşti în Crimeea  exprimă o politică de apropiere a  Kievului faţă de Moscova. Kievul în acest fel  arată că îşi leagă  propria securitate naţională de Federaţia Rusă. Noi ne  păstrăm calmul  diplomatic şi politic. România continuă să fie interesată de  cooperarea  cu toate statele din regiunea Mării Negre, fie ele state aliate, cum   este cazul cu Bulgaria şi Turcia, fie cu partenere NATO, vorbim de  Georgia,  pentru că interesul nostru pe termen lung este ca regiunea  Mării Negre să fie  stabilă, să continue angajamentul democratic şi să  se apropie sau să păstreze  un dialog viu cu întreaga comunitate  euroatlantică. Pentru noi, securitatea  regiunii pontice este parte  integrantă din securitatea euro-atlantică. Acest  punct de vedere a fost  preluat în declaraţiile summiturilor NATO de la  Bucureşti şi apoi de  la Strasbourg-Kehl şi ne dorim să contribuim în felul  nostru la  dezvoltarea dialogului dintre această regiune şi statele din regiune  şi  Alianţa Nord-Atlantică. E important să ne păstrăm logica de securitate   colectivă atunci când vorbim de Marea Neagră, pentru că ea este un  punct nodal,  un releu esenţial şi o componentă a securităţii energetice  pentru statele  riverane şi pentru întreaga Europă, aşa încât vom  continua să fim activi în  diversele formate de cooperare regională. De  pildă, în august, anul acesta,  Statul Major al Forţelor Navale va  prelua comanda aşa-zisului grup de cooperare  navală în Marea Neagră,  Blackseafor, pentru un mandat de un an, şi aş evidenţia  aici şi  participarea României la această iniţiativă, care reprezintă un model   de cooperare regională a Forţelor Navale Militare, în vederea întăririi  păcii  şi a încrederii reciproce. Avem, de asemenea, OCEMN, Organizaţia  de Cooperare  la Marea Neagră, la care participăm de la început şi pe  care dorim să o dezvoltăm  în continuare.
Realizator: Revenim la acest acord dintre Kiev şi  Moscova. Credeţi că va afecta aspiraţiile Ucrainei de  aderare la NATO?
Teodor Baconschi: Sigur, e o perioadă de tranziţie. Noua echipă de la  Kiev se  aşază acum instituţional. Am observat că tema relaţiei între  Ucraina şi NATO a  devenit discretă în ultimele luni. Să vedem dacă, pe  lângă interesul de a  menţine şi dezvolta relaţia cu Uniunea Europeană,  Kievul îşi va menţine şi  dorinţa de a participa la Alianţa  Nord-Atlantică. Rămâne să vedem care va fi  decizia strategică de  politică externă a noilor autorităţi ucrainene. 
Realizator: Domnule ministru, rămânem tot la Ucraina şi v-aş ruga să vă   referiţi la relaţia sensibilă dintre Bucureşti şi Kiev. Cum credeţi că  va  evolua această relaţie şi ce va face Ministerul român de Externe  pentru a  îmbunătăţi relaţia cu Kievul?
Teodor Baconschi: În cadrul primei şi deocamdată singurei întâlniri  bilaterale  pe care am avut-o cu domnul ministru Grişcenko şi care s-a  petrecut la  Bruxelles în marja unui forum, de altfel altlantist, l-am  întrebat pe omologul  meu ucrainian dacă Ucraina se mulţumeşte cu  Polonia ca facilitator în relaţia  cu Uniunea Europeană sau are nevoie  şi de expertiza şi susţinerea politică a  României. Şi domnul ministru  Grişcenko mi-a dat un răspuns clar afirmativ, deci  Kievul apreciază că  de la Bucureşti poate primi expertiză şi că sponsorship-ul  nostru în  acest domeniu este în continuare important. În ce ne priveşte, dorim   resetarea relaţiei cu Ucraina, este o ţară mare, o ţară care îşi  contruieşte şi  îşi consolidează propria identitate, o ţară cu un  potenţial economic important  şi, de fapt, o ţară vecin în cadrul unei  geografii pe care nimeni nu o poate  transforma. Prin urmare, oferta  noastră de modernizare a parteneriatului româno-ucrainan  este valabilă,  ne dorim să nu ne cantonăm în subiectele litigioase, trecute sau   prezente. Ne-a bucurat de curând declaraţia preşedintelui Ianukovici, la   Consiliul Europei, la Strasbourg. Domnia sa a recunoscut că  minorităţile din  Ucraina, fie cea rusă, poloneză, maghiară sau  românească, au avut de suferit în  ultimii doi ani şi s-a angajat să  respecte pactul pe care l-a stabilit în campania  electorală cu aceste  minorităţi. Dincolo de chestiunea minorităţilor, este  evident că avem  interesul reciproc de a stimula schimburile economice,  comerciale,  micul trafic de frontieră, mobilitatea, în perspectivă  liberalizarea  vizelor. Deci sunt o mulţime de subiecte care cred că interesează  nu  numai clasa politică din Ucraina, ci şi societatea ucraineană ca atare.  Noi  suntem un partener care vrea să joace european în relaţia  bilaterală,  transparent, cu toate subiectele litigioase sau nu pe masă  şi aşteptăm vizita  domnului Grişcenko la Bucureşti. L-am invitat în  scris, mi-a răspuns că este de  acord să realizeze această întâlnire şi  cred că, cu acea ocazie, vom aduce la  zi întreaga agendă de subiecte  bilaterale. 
  Realizator: Domnule ministru Teodor Baconschi, cum anticipaţi că va  evolua  situaţia de securitate în spaţiul Mării Negre? 
Teodor Baconschi: Cred că nu avem motive de îngrijorare specială. Marea  Neagră  are un grad de securitate destul de ridicat. Sigur că cooperarea  dintre noi şi  toate statele riverane, cele şase în total, este  esenţială. Ne interesează să  stăvilim toate formele de trafic, ne  interesează să securizăm viitoarele  proiecte energetice, inclusiv  proiectul de interconectare pe gaz între  Azerbaidjan, Georgia şi  Constanţa, România, ca hub pentru distribuţia de gaz şi  în alte ţări  ale regiunii. Eu socotesc că trebuie să acţionăm cu calm, cu  încredere  că interesul comun va fi evident pentru toate statele din   regiune.
Realizator: Separat de această componentă, să-i spunem, de securitate  generală  şi de securitate economică, în plan strategic şi militar Marea  Neagră va fi o  zonă de influenţă împărţită de Rusia şi Turcia pe  viitor?
  Teodor Baconschi: Trebuie să observăm cu realismul necesar în orice act   diplomatic lucid că Turcia şi Rusia au cele mai mari forţe navale din  Bazinul  Pontic şi evident că trebuie să dezvoltăm o cultură a  cooperării regionale şi  să reflectăm stadiul democraţiilor noastre şi  în dialogul politic pe teme care  privesc prezentul şi viitorul Mării  Negre. 
  Realizator: Predecesorul dvs, domnul Cristian Diaconescu, a promovat  apropierea  diplomatică între România şi Turcia. Vă rog să vă referiţi  la importanţa, la  valoarea cooperării între Bucureşti şi Ankara.
Teodor Baconschi: Este o relaţie fundamentală, bine rodată, care are  deja  foarte multă substanţă economico-financiară, politică, strategică,  suntem în  deplină concordanţă pe o largă suită de subiecte din aceste  domenii. Ne dorim  acum să operaţionalizăm pe baza unei foi de parcurs  sectoriale acest  parteneriat strategic să-l transformăm într-un  instrument de stabilitate,  pentru că ministrul Davidoglu este  promotorul unui nou concept de diplomaţie  omnilaterală. Am remarcat cu  satisfacţie activismul Turciei şi în stabilizarea  Balcanilor  Occidentali. Ne dorim ca pe axa Bucureşti-Ankara să existe  suficiente  proiecte şi concertare politică pentru ca noi să apăsăm împreună pe   pârghiile menite să stabilizeze întreaga regiune.
Realizator: Turcia, foarte apropiată de state islamice, unele dintre ele  cu  importante resurse de gaze naturale şi petroliere, se poate spune  că România va  susţine Turcia în eforturile de aderare la UE şi Ankara  ne va sprijini ca pilon  strategic de legătură cu proiectul Nabucco?
  Teodor Baconschi: Este o ipoteză corectă şi vă confirm că gândim  într-adevăr  politica noastră regională şi relaţia specială cu Turcia în  aceşti termeni. Ne  interesează Turcia pentru că ea, bineînţeles, este  implicată ca ţară de tranzit  în arhitectura majorităţii proiectelor de  diversificare a surselor şi a  transportului de energie de orice fel şi  suntem convinşi că, prin  intensificarea dialogului politic, care deja  este foarte dinamic între cele  două capitale, vom găsi puncte de vedere  comune asupra priorităţilor noastre în  materie de securitate  energetică şi în acelaşi timp vom continua să pledăm cu  bune argumente  pentru ca Turcia să se alăture UE după îndeplinirea tuturor  criteriilor  necesare unei asemenea evoluţii.
  Realizator: Componente importante ale sistemului american antirachetă  vor fi  amplasate pe teritoriul României. Aş dori, domnule ministru  Teodor Baconschi,  să ne referim la cele două plaiere importante ale  acestei iniţiative, în primul  rând, în acest context, relaţiile  României cu SUA şi semnificaţia deciziei  Washington-ului de a pune  România pe harta strategică defensivă a Alianţei cu  acest sistem  antirachetă.
  Teodor Baconschi: Relaţiile româno-americane rămân o prioritate  indiscutabilă a  politicii noastre externe. Mă voi duce într-o primă  vizită la Washington pe 1  iunie. M-am întâlnit deja şi am avut scurte  convorbiri cu secretarul de stat  Hillary Clinton la Tallinn. Pregătim  cât mai repede cu putinţă şi vizita  preşedintelui României, domnul  Traian Băsescu, în SUA, iar alegerea americană  este justificată prin  două elemente, o dată poziţia noastră geostrategică esenţială  şi, al  doilea, capacitatea noastră de a ne demonstra viabilitatea ca partener.   Am fost activi, am participat în toate teatrele de operaţii, de interes   euroatlantic, la stabilizarea regiunii noastre, la proiecţia unor  valori  democratice în vecinătatea răsăriteană a UE şi a NATO. Suntem  deci un partener  fiabil şi cred că SUA apreciază acest lucru. De  altfel, nu cred, am  certitudinea, pentru că foarte multe mesaje publice  dinspre autorităţile  americane au recunoscut această consecvenţă şi  predictibilitate a României în  relaţia cu SUA./avladucu/schelaru
  Realizator: Şi al doilea palier al acestei iniţiative, a amplasării  scutului  antirachetă. Suntem la mijloc între Statele Unite şi NATO, pe  de-o parte, şi  Rusia la Est de noi. Cum va afecta sistemul antirachetă  pe termen mediu şi  scurt relaţiile dintre România şi Rusia? 
  Teodor Baconschi: Noi am acceptat propunerea americană ca stat suveran  şi după  o reflecţie la care au participat toţi actorii şi arhitecţii  sistemului nostru  de securitate naţională. Decizia a fost luată în  CSAT, va fi ratificată în  Parlament. Există un consens al clasei  politice cu privire la interesul ca SUA  să fie apărătorul securităţii  noastre naţionale. Şi nu cred că decizia noastră,  care a fost  comunicată pe canale bilaterale de la Washington la Moscova încă de  mai  mult timp..., nu cred că ea va putea să modifice sau să deterioreze   relaţiile româno-ruse; dimpotrivă, şi cu Rusia avem o strategie  ambiţioasă de  pragmatizare a relaţiei, de normalizare, de angajare a  unor proiecte care să  crească gradul de cunoaştere şi recunoaştere  dintre cele două societăţi,  inclusiv printr-un dialog cultural mai  activ. Deci nu cred că sistemul  antirachetă are un efect negativ în  relaţia cu Federaţia Rusă. 
  Realizator: Tratatul de la Lisabona conferă noi dimensiuni securităţii  comune  europene pornind de la funcţia de înalt reprezentant pentru  afaceri externe şi  securitate comună până la intenţia la un moment dat a  Franţei de a se realiza  un comandament militar european. Cum vedeţi,  domnule ministru Teodor Baconschi,  dezvoltarea în viitor a componentei  europene de apărare? 
Teodor Baconschi: Sigur, Tratatul de la Lisabona, odată ratificat,  transformă  decorul instituţional al Uniunii, aşa cum spuneaţi, înaltul  reprezentant are în  portofoliul său şi chestiunea de securitate. Ne  dorim o participare consolidată  şi responsabilă la politica de  securitate şi apărare comună a europenilor.  Ne-am implicat tot timpul  în negocieri şi discuţii pe marginea implementării  adecvate a  prevederilor incluse în Tratatul de la Lisabona. Noi avem în vedere   atât furnizarea de personal cu expertiza necesară în serviciul european  de  acţiune externă, ca de altfel în toate instituţiile care asigură  reprezentarea  externă a UE, cât şi în structurile cu un rol în  planificarea şi conducerea  misiunilor de gestionare a crizelor în  cadrul Uniunii Europene. Cred că  aprecierea de care se bucură România  la nivelul UE ţine atât de participarea la  procesul decizional, cât şi  de expertiza oferită de personalul românesc detaşat  în cadrul  misiunilor de gestionare a crizelor. În acest moment, ţara noastră se   situează pe un onorabil loc trei, după Franţa şi Italia, ca nivel al   contribuţiei, avem peste 200 de experţi, poliţişti, jandarmi, diplomaţi,   magistraţi, militari şi uneori chiar reprezentanţi ai societăţii  civile, în  majoritatea misiunilor civile şi civil militare ale Uniunii  Europene. În ceea  ce priveşte şansa ca Europa să se apere printr-o  politică de securitate şi  apărare realmente consensualizată,  mutualizată, suntem, cred, destul de departe  de acest moment. Ţin minte  că, în cursul preşedinţiei franceze a Consiliului  European,  preşedintele Sarkozy propusese ca cel puţin la nivelul flotelor de   elicoptere din statele membre să se facă un inventar de mijloace care  pot fi  mutualizate şi răspunsul naţional al principalilor posesori de  asemenea flote  nu a fost cel aşteptat. Suntem încă într-o Europă a  naţiunilor, Europa post  Lisabona se construieşte lent şi cred că  degajarea unor teme de politică  externă comună se va face pentru un  registru de soft power, la început, cel  puţin.
  Realizator Radu Dobriţoiu
  Producător Nicu Popescu
  Transcrierea emisiunii: RADOR












