Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Conferinţa de la Londra dedicată Afganistanului

Afganistanul este principalul teatru de operaţii pentru NATO şi România.

Conferinţa de la Londra dedicată Afganistanului

Articol de Radu Dobriţoiu, 21 Februarie 2010, 15:27

Ediţia "Euroatlantica" de vineri 29 ianuarie.

Realizator: Bun venit la o nouă ediţie a emisiunii "Euroatlantica", ce are ca temă astăzi Conferinţa de la Londra dedicată Afganistanului, subiect de interes pentru Alianţa Notrd Atlantică, dar şi pentru România, pentru că operaţiunea de stabilizare a Afganistanului reprezintă principală misiune militară, atât pentru Alianţă, cât şi pentru ţara noastră.

Aproximativ 70 de ţări au fost reprezentate la conferinţă, inclusiv SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania şi România. Dintre conceptele formulate pentru rezolvarea situaţiei din Afganistan, cel puţin trei au fost prezentate, oficial, în premieră. Preşedintele Hamid Karzai a lansat un apel către talibanii care nu sunt membri ai reţelei Al-Qaida, cu alte cuvinte, un plan pentru integrarea foştilor luptători talibani, în procesul politic din Afganistan.

Premierul britanic Gordon Brown a anunţat înfiinţarea unui fond de pace pentru reintegrarea insurgenţilor afgani şi pentru a-i convinge pe talibani să renunţe la violenţă. Potrivit unor surse, acest fond poate ajunge la 500 de milioane de dolari, bani destinaţi cumpărării talibanilor. Transferul securităţii către forţele afgane va începe în acest an, conform premierului britanic, şi predarea va avea loc district cu district, aplicând într-un fel modelul din Irak. La finalul conferinţei, secretarul de stat american Hillary Clinton a mulţumit României, Marii Britanii, Italiei şi Germaniei pentru că au anunţat suplimentarea efectivelor militare din Afganistan. Aşadar, Afganistan, unde România va avea într-un an 1.800 de militari. Invitat special în această seară, senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat. În a doua parte a emisiunii vom intra în legătură şi cu Afganistanul, prin sistemul de transmisiuni al Armatei, cu lt.col. Costel Ionescu şi vom discuta cu comandantul primului batalion românesc trimis în Afganistan, în 2002, col. Nicolae Ciucă, actualmente comandant al Brigăzii 282 Focşani. În studio, alături de mine, colegul meu Mario Balint, specialist în problematica Afganistanului şi a Irakului. Avem legătura cu domnul senator Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat. Bună seara, domnule senator.

Titus Corlăţean: Bună seara şi mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: Domnule senator, conferinţa de ieri, de la Londra, a pus la dispoziţie soluţii concrete pentru stabilizarea situaţiei din Afganistan?

Titus Corlăţean: Cu siguranţă da. Reprezintă un pas şi o etapă extrem de importantă către două mari obiective. În primul rând s-a reuşit, în sfârşit, o mobilizare a resurselor şi a sprijinul comunităţii internaţionale pentru programul privind viitorul Afganistanului, prezentat de preşedintele Karzai. Ştim foarte bine, multe ţări aliate s-au plâns de-a lungul timpului cu privire la faptul că nu toţi aliaţii împărtăşesc povara şi responsabilităţile în teren. Pe de altă parte, s-a făcut un pas extrem de important, în acest proces, al tranziţiei către un transfer deplin al responsabilităţilor, de la comunitatea internaţională, către trupele, forţele afgane. De altfel, se estimează că soldaţii, armata afgană, care va ajunge undeva la 170.000 de soldaţi la sfârşitul lui 2011, şi poliţia afgană - undeva la 130.000 la acelaşi orizont, vor putea să preia controlul operaţiunilor pentru securitate, pentru gestiunea treburilor interme, undeva la începutul anului 2011. Este vorba, aşa cum aţi menţionat, pe de altă parte de sume, de fonduri importante destinate reconstrucţiei, dezvoltării economice a Afganistanului, destinate reintegrării - un proces extrem de complex, sensibil, dar foarte important - luptătorilor talibani moderaţi, chiar dacă poate suna ca o contradicţie in terminis, dacă renunţă la operaţiuni, la lupta armată de gherilă, dacă renunţă la legăturile cu Al-Qaida. E vorba, într-adevăr, de o sumă vehiculată, la 500 de milioane de dolari. Deci sunt angajamente importante ale comunităţii internaţionale, dar, care, în acelaşi timp, condiţionează - şi nu mă feresc să folosesc acest termen - condiţionează anumite progrese, pe care autorităţile afgane trebuie să le facă.

Mario Balint:Domnule senator, în primul rând, bună seara. Are România forţa, la nivelul decidentului politic, evident, a-şi asuma responsabilitatea la nivel de brigadă sau chiar coordonarea unui PRT în Afganistan?

Titus Corlăţean: Vedeţi, chiar dacă traversăm o perioadă mai dificilă economică vorbind, şi care se reflectă în plan bugetar, România a fost, iată, disponibilă şi şi-a asumat acest nou angajament sau angajament suplimentar de a trimite în plus 600 de militari, urmare a deciziei politice luată la nivelul CSAT în luna ianuarie. Este un efort pe care trebuie să ştim să-l prezentăm, pentru că este o contribuţie importantă a României alături de alte state aliate. De altfel, secretarul de stat Hillary Clinton a menţionat în mod special şi a adresat mulţumiri nu doar Marii Britanii, care are o contribuţie importantă, dar şi Italiei, Germaniei şi României în acest pachet. Este un gest extrem de semnificativ care reflectă contribuţia României. Sunt şi alte state care au contribuit, sunt şi state precum Federaţia Rusă, Kazahstanul, Uzbekistanul, care oferă acces în spaţiu aerian sau asistenţă tehnică pentru tranzit. Una peste alta însă, România face eforturi deosebite, şi lucrul acesta este apreciat de aliaţi. Aşteptăm - şi asta o spun şi de la nivelul reprezentantului unei Comisii a Parlamentului României - aşteptăm în acelaşi timp nu neapărat compensaţii, dar aşteptăm ca aceste lucruri să se cuantifice şi în avantaje pentru România în interiorul Alianţei.

Realizator: Aţi anticipat deja următoarea întrebare. Domnule senator, 600 înseamnă de fapt într-un an 800 de militari în plus faţă de ce avem acum în Afganistan. Acum, avem 1.020 de militari, 200 vom trimite în plus, până la sfârşitul anului - mai exact până în octombrie - dar, până la anul, vom avea acolo 1.800 de militari. Ce beneficii ne va aduce sau ce beneficii credeţi că ne va aduce suplimentarea contringentului românesc din Afganistan?

Titus Corlăţean: În primul rând, este important faptul că, iată, prezenţa României şi modul exemplar în care Armata Română îşi face datoria într-un câmp de operaţiuni extrem de dificil, ne ridică şi nouă capacitatea de a participa la procesul de luare a deciziilor în interiorul Alianţei. Şi contează foarte mult acest lucru, pentru că vocea României va trebui să se audă foarte bine în perioada următoare, pentru că, în acelaşi timp, vă aduc aminte, că aliaţi importanţi ai României, împreună cu România, aliaţi în NATO, în clipa de faţă, redefinesc, discută pe marginea noului concept de securitate al NATO, acolo unde sunt discuţii în contradictoriu, legate de menţinerea, sau, eventual, diluarea Articolului 5, care este "cheia de boltă" a Tratatului Nord-Atlantic. România are anumite interese, să nu uităm că România este la graniţa estică a Alianţei Nord-Atlantice avem interse specifice faţă de o zonă complicată şi, cred eu, că profitând, iată, de contribuţia noastră întru cu totul alt colţ al lumii, putem să participăm cu o putere ceva mai consistentă în procesul de luare a deciziilor cu privire la aspecte care ne privesc direct.

Realizator: Sigur că iarăşi aţi anticipat ultima întrebare pe care doresc să vă o pun în această seară. Am mai prezentat acest concept, vom avea 1.800 de militari, însă împrăştiaţi în mai multe puncte de luptă înaintate, în mai multe zone din Afganistan, pornind din nord, de la Kabul, până în sud-est. De ce nu am trimite, de fapt, o brigadă, pentru că 1.800 de militari înseamnă, de fapt, aproximativ o brigadă, dacă mai primim şi efective din alte ţări, aproximativ un batalion, putem conduce o brigadă şi România ar putea avea în acest fel două funcţii de general în Afganistan, unul care va conduce brigada şi unul în comandament. De ce nu se promovează acest lucru?

Titus Corlăţean: Ca om politic v-aş spune că această întrebare ar trebui adresată în primul rând militarilor, celor care realmente au expertiza în domeniu. Cred în situaţia în care într-adevăr - şi asta cu titlu personal, fără să fiu un expert în situaţia militară din teren - cred că putem să ne asumăm o astfel de responsabilitate şi cred că am depăşit acea etapă în care într-adevăr am acţionat sub comanda altor naţiuni, altor state cu experienţă sau cu să spunem dispozitive mai numeroase în teren, cred că ne putem asuma această responsabilitate. Pe de o parte, este un proces de evaluare politică care trebuie însă să aibă la bază o propunere venită din partea celor care gestionează, tactic vorbind, şi din partea militarilor în primul rând. Este un subiect pe care îl putem discuta. Dar, pe de altă parte, pentru că nu vreau să închei acest lucru, să nu uităm, vorbim de planificarea politică şi militară, să nu uităm că în situaţia în care la începutul lui 2011 există această predicţie că trupele afgane vor prelua ele responsabilitatea şi controlul, deci trupele statelor aliate, inclusiv cele americane, vor cam începe să se retragă, trebuie de pe acum în acelaşi timp să ne gândim şi să facem predicţia necesară şi programarea necesară pentru a fi în acelaşi ritm cu ceilalţi/.../ să ştim exact cam când va fi cazul să ne retragem, să ştim exact cam ce avem de făcut.

Realizator: Vă mulţumesc, domnule senator Titus Corlăţean, pentru că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea "Euroatlantica". La revedere, mulţumesc.

*

Realizator: Vă reamintim că ne puteţi asculta online, pe internet, la adresa romaniaactualitati.ro. A fost invitat, în prima parte a emisiunii, domnul senator Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat. Alături de mine, în studio, este Mario Balint. Suntem acum în legătură cu domnul colonel Nicolae Ciucă, comandantul Brigăzii 282, primul comandant român de batalion din Afganistan în 2002. Bună seara, domnule colonel.

Nicolae Ciucă: Bună seara.

Realizator: Şi colegii din regia de emisie îmi confirmă că avem legătura cu Afganistanul, prin Sistemul de Transmisiuni al Armatei, comandantul Batalionului de manevră, principala forţă operativă românească din Afganistan. Bună seara, domnule colonel Costel Ionescu.

Costel Ionescu: Bună seara din Afganistan şi bună seara radioascultătorilor dumneavoastră.

Realizator: Încep cu dumneavoastră, în această a doua parte a emisiunii, pentru a nu ţine mult legătura prin sistemele militare. Aţi preluat misiunile de curând. Ce ne puteţi spune despre situaţia de securitate din zona de operaţie a militarilor pe care îi comandaţi?

Costel Ionescu: Da, într-adevăr, începând cu 25 ianuarie, am preluat responsabilitatea în aria de responsabilitate Zabul. Situaţia de securitate la nivelul ariei de operaţii se menţine instabilă. Majoritatea incidentelor au loc în provinciile Helmand şi Kandahar. Situaţia de securitate în zona Zabul se menţine în limitele anilor precedenţi, se menţin la nivel ridicat ameninţările cu IED-uri, în special pe autostradă, pentru a facilita tranzitul insurgenţilor de la sud la nord şi pentru a alimenta libertatea de mişcare a forţelor coaliţiei pe autostrada A1.

Realizator: Ce incidente au fost înregistrate în zona dumneavoastră de operaţii în ultima săptămână, domnule comandant? Ee o întrebare-surpriză, pentru a scoate în evidenţă situaţia.

Costel Ionescu: Pentru structura românească, deocamdată, dacă pot să mă exprim mai palstic, nu am primit botezul conflictului sau botezul războiului, ceea ce nu este de dorit, dar zona de responsabilitate, cel puţin ultimul incident, a fost un IED, într-un /.../

Realizator: IED, să preciză că este vorba de un dispozitiv explozibil improvizat, da.

Costel Ionescu: Exact, aşa, într-un district din zona de responsabilitate, pe care l-a luat o patrulă de securitate afgană, soldat cu doi morţi şi trei răniţi.

Realizator: Bănuiesc că numărul incidentelor în care sunt implicaţi militarii români... dar numărul incidentelor este destul de mare pentru un teatru de operaţii, mă gândesc şi la Irak, unde tot aşa erau multe incidente, dar parcă în Afganistan şi în zona noastră de operaţii sunt foarte multe probleme, pentru că suntem foarte aproape de Waziristan, de graniţa cu Pakistanul. Cum se descurcă militarii şi ce misiuni execută în mare parte - aceasta ar fi ultima întrebare - pentru Afganistan?

Costel Ionescu: Aveţi dreptate. Incidentele sunt destul de ridicate, în special datorită faptului că ne aflăm la limita graniţei cu Pakistanul. Ce pot să vă informez este faptul că militarii români se descurcă foarte bine, noi suntem la a doua misiune în zona de responsabilitate Zabul, executăm cu curaj şi cu perspicacitate măsurile şi misiunile, pe care le avem de executat, plecând de la securizare, până la patrule de prezenţă, postul de observare, escortă şi misiuni de QRF.

Realizator: Vă mulţumesc mult şi vă urăm să vă întoarceţi cu toţii sănătoşi acasă şi felicitări pentru ce faceţi pentru a reprezenta cât mai bine România în acel teatru de operaţii dificil. Rămânem în continuare în legătură telefonică directă cu domnul colonel Nicolae Ciucă, comandantul Brigăzii 282 de la Focşani, primul comandant român de batalion în Afganistan, în 2002, când se afla în fruntea Scorpionilor Roşii, prima misiune de luptă postbelică a României, deschisă de atunci maiorul Nicolae Ciucă, acum colonelul Nicolae Ciucă. Domnule comandant, la Londra s-a vorbit despre cumpărarea talibanilor moderaţi. În 2002 existau aceşti talibani moderaţi sau încă nu se dezmeticiseră după invazia forţelor americane şi a Alianţei Nordului?

Nicolae Ciucă: În anul 2001-2002, când s-a declanşat acţiunea forţelor coaliţiei în Afganistan, se discuta foarte clar despre războiul împotriva terorismului şi, suplimentar, despre lupta împotriva talibanilor. La vremea respectivă, nu se punea problema talibanilor moderaţi şi cred că nu s-a luat în calcul de niciun fel atragerea lor în vreun fel în acest proces de pace. Chiar nu se discuta despre pace la vremea respectivă. Era vorba numai despre acţiunea militară propriu-zisă şi izbândirea unor anume succese pe liniile de operaţii, care se planificaseră pentru perioada aceea de început a operaţiilor în Afganistan.

Mario Balint: Domnule colonel, situaţia rămâne fluidă în Af-Pak, un package regional inflamabil. Acum, iată, anul acesta se împlinesc zece ani de când Armata Română se află în teatrele de operaţii în întreaga lume şi aş vrea să vă întreb câtă nevoie au militarii români în Afganistan, în acest moment, de noua tehnică despre care se tot vorbeşte: celebrele transportoare Piranha, de noile modele de veste antiglonţ. E o situaţie deosebită, aşa cum ştim cu toţii. Suntem într-o regiune, în care atacurile reprezintă...

Realizator: Dificilă, o regiune dificilă.

Mario Balint: Sigur.

Nicolae Ciucă: Bună seara, domnule Mario Balint, şi mă bucur să vă reaud. Am înţeles întrebarea dvs. Este clar că, după cum se poate observa, în urma Conferinţei de la Londra, şi nu numai, s-a luat o serie întreagă de decizii politice, care vor trebui transpuse în practică, de acţiuni în teren, la nivelul tuturor contingentelor implicate în această operaţie. Nevoia aceasta de tehnică, ea trebuie adaptată la specificul misiunilor care se desfăşoară. Este clar că România nu are cea mai modernă tehnică şi nu tot timpul avem ceea ce ne dorim. Nici măcar armatele ţărilor dezvoltate nu au tot ceea ce le trebuie în corelaţie cu scopul şi misiunile pe care şi le-au propus. Este, de asemenea, adevărat că în momentul de faţă în teatrele de operaţii se încearcă, pentru militarii români, un nivel de protecţie cât mai ridicat. De aceea s-au luat decizii astfel încât transportoarele Piranha să fie introduse în teatru. De asemenea, au fost acceptate şi au fost preluate o serie întreagă de echipamente de la partenerii noştri de coaliţie, de la Armata SUA, este vorba despre celebrele Humvee-uri. În continuare se desfăşoară acţiuni beneficiind de aceste echipamente şi rolul nostru ca specialişti este acela ca, în concordanţă cu tehnica pe care o avem la îndemână, să găsim acele procedee şi tactici astfel încât, întrebuiţându-le să ne ducem la bun sfârşit misiunile pe care le avem încredinţate.

Realizator: Domnule colonel Nicolae Ciucăm, cunoaşteţi foarte bine situaţia de-acolo ca şi comandant în linia întâi de batalion, în 2002, cât şi în calitate de comandant de brigadă care are un batalion acum în subordine, care se întoarce din Afganistan. Care este părerea dvs de militar în ce priveşte această idee de a încerca să-i convingă pe talibanii moderaţi cu anumite fonduri de a renunţa la luptă? Erau în 2002, dacă ne aducem aminte, acele Afghan Military Forces, Forţe Militare Afgane distincte de Armata Naţională afgană. Ce părere aveţi despre această ipoteză, acest concept demarat la Londra?

Nicolae Ciucă: Domnule Radu Dobriţoiu, este un concept care a fost lansat la o conferinţă de nivel politic, este un concept care se bazează pe anumite demersuri care probabil au fost deja întreprinse. Rolul tuturor celor care sunt în teatru este acela ca împreună cu toţi factorii, cu toate elementele care acţionează în sprijinul rezolvării situaţiei din Afganistan să găsească cele mai bune soluţii pentru aducerea la a o stare, la o anumită stare de normalitate a situaţiei din Afganistan. Este clar că nu atragerea acestor talibani este elementul cheie pentru rezolvarea situaţiei din Afganistan. Situaţia este cu mult mai complexă, cel puţin din punctul meu de vedere, şi ea nu implică numai acţiunea militarilor. Aţi văzut probabil şi aţi citit că la Conferinţa de la Londra că s-au stabilit o serie întreagă de alte demersuri care trebuie luate pe toate palierele acestea ale situaţiei cât se poate de complexe şi vulnerabile şi de ambigue, în acelaşi timp, din Afganistan. Probabil că atragerea acestor talibani moderaţi este previzionată ca o soluţie. Dacă ea va funcţiona, rămâne de văzut. Noi trebuie să ne pliem pe ea şi să căutăm toate posibilităţile şi soluţiile astfel încât s-o ducem la bun sfârşit. Nu este vorba numai de talibanii moderaţi, este vorba despre întreaga populaţie, este vorba despre toate celelalte acţiuni care se desfăşoară în sprijinul autorităţilor locale, autorităţilor centrale. Şi ştiţi la fel de bine ca şi mine că nu depinde numai de efortul militar împlinirea obiectivelor stabilite pentru o stare de normalitate în Afganistan.

Mario Balint: Vedeţi, domnule colonel, cred că aţi pus punctul pe i în acest moment. Între aceste obiective despre care noi vorbim şi le cuantificăm în ani, să spunem, noi - statele occidentale, NATO, prezent în teatrul de operaţii, şi acel popor afgan care îşi prezintă obiectivele în decenii, dacă nu chiar în secole, e o diferenţă extraordinară de viziune. Totuşi, manualul de contrainsurgenţă nu exclude această cumpărare a talibanilor moderaţi. Să ne amintim ce s-a întâmplat în Irak cu cumpărarea acelor triburi sunite. Totuşi, există posibilitatea ca pe lângă relaţia sau pe lângă efortul militar să avem un efort politic mult mai amplu în Afganistan?

Nicolae Ciucă: Sigur că da. Rolul armatei nu este acela de a cumpăra. Rolul armatei este acela de a asigura o stare de securitate, în zonă. De aici încolo, totul urmează să se împlinească în corelaţie cu ceilalţi factori, care contribuie la stabilizarea aducerea situaţiei din Afganistan, la o anumită stare de normalitate.

Realizator: Vă mulţumim, domnule colonel Nicolae Ciucă.

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
"Euroatlantica" - Securitatea naţională
Euroatlantica 26 Noiembrie 2021, 07:09

"Euroatlantica" - Securitatea naţională

Euroatlantica- Ediția din 25 noiembrie 2021.

"Euroatlantica" - Securitatea naţională
Euroatlantica - Belarus, pericolul de la frontiera NATO și a UE
Euroatlantica 20 Noiembrie 2021, 09:25

Euroatlantica - Belarus, pericolul de la frontiera NATO și a UE

Euroatlantica - Ediția din 18 noiembrie 2021.

Euroatlantica - Belarus, pericolul de la frontiera NATO și a UE