Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Povestea lui Santa Claus

Santa Claus s-a născut sub pana unor caricaturiști.Ei l-au desenat pe Sf. Nicolae în chip de elf de Crăciun. Mai e el, oare, doar un cartoon?

Articol de Zenaida Luca-Hac, 13 Ianuarie 2015, 17:53

Începuturile: Sf. Nicolae și Noul Amesterdam

În anul 1625, directorii Companiei olandeze a Indiilor de Vest au decis să construiască, la sud de insula Manhattan, o aşezare fortificată, unde să-şi stabilească birourile comerciale.
Aşa s-a născut Noul Amsterdam/Nieuw Amsterdam, o colonie olandeză condusă de Peter Minnewit, care, în 1626, a reuşit cea mai bună operaţiune imobiliară a tuturor timpurilor : a cumpărat, de la indieni, insula Manhattan, în schimbul a 60 de florini, plătiți în mărfuri.

În Noul Amsterdam, colonii olandezi l-au adus cu ei pe Sfântul Nicolae, Sinterklaas, în olandeză, care, însă, nu i-a împiedicat pe englezi să cucerească, în 1664, oraşul, ce avea să se numească, de atunci, New-York, în onoarea ducelui de York..

John Pintard, un înflăcărat patriot american şi descendent al unui hughenot din la Rochelle, a înfiinţat The New York Historical Society, avându-l ca patron pe… Sfântul Nicolae.



„Afișul” The New York Historical Society comandat de John Pintard în 1810
lui Alexander Anderson

De aici începe povestea transformării Sfântului Nicolae în Santa Claus, sub pana... vărului lui Pintard, Washington Irving.

Părinţii lui Santa Claus
1. Washington Irving

Santa Claus s-a născut, în New York, exact acum 205 ani, în 1809, adică, atunci când a apărut cartea scriitorului american Washington Irving, Knickerbocker's History of New York – Istoria New York-ului, povestită de Knickerbocker (unde personajul Diedrich Knickerbocker era un olandez bătrân şi excentric).

Cartea a avut două ediţii. În prima, cea din 1809, se povesteşte cum echipajul unui vapor olandez, Goede Vrouw, la cărui proră se afla o statuie a Sfântului Nicolae, se instalează la gurile Hudson-ului şi fondează Communipaw, viitorul New Amsterdam…
…oraș pe care Irving îl pune sub protecţia Sfântului Nicolae, patronul marinarilor şi al imigranţilor.





Prima ilustrație din A History of New-York New York : Diedrich Knickerbocker în viziunea lui Felix O.C. Darley; G.P. Putnam, 1849.



În ediţia din 1812, Irving adaugă … visul căpitanului Oloffe Van Kortlandt (al cărui nume înseamnă : cel fără pământ) în care Sfântul Nicolae zboară pe deasupra copacilor, într-un car fermecat, din care împarte jucării copiilor.

În vis, din pipa lui Sinterklaas ieşea un nor gros de fum… care învăluia întreaga regiune şi lua diferite forme: de palate, de turnuri şi de săgeţi, ca să dispară apoi, ca şi Sfântul… care se face nevăzut, cu car cu tot, în înaltul cerului.

Irving mai spune că, în timpurile binecuvântate, Sfântul Nicolae se arăta mai des, în ajunul sărbătorilor, strunindu-şi calul pe deasupra copacilor şi acoperişurilor, ca să dea drumul darurilor pe hornurile caselor protejaţilor săi, dar, că, acum, nu mai vine, decât o dată pe an şi numai ca să aducă daruri copiilor.

Sfântul Nicolae, în olandeză Sinterklaas sau Sinter Klaa", arată, în cartea lui Irving, ca un olandez tipic şi puţin năstruşnic: înalt, voinic, cu un aer generos şi jovial, cu pălărie cu boruri largi, pantaloni mulaţi şi… fumând pipă !

Scriitorul dorea să râdă, în felul acesta, de evlavia profundă, dar, uneori, prea copilărească, pe care, i-o arătau lui Sinter Klaas al lor, imigranţii olandezi.
Sau, poate, de sfântul însuși ?

Faptul că Washington Irving şi-a numit personajul „ocrotitorul New York-ului" i-a crescut acestuia faima, în chip miraculos, printre locuitorii englezi, care l-au adoptat şi au început să-l sărbătorească, în fiecare an, pe 6 decembrie, ziua adormirii Sfântului Nicolae.

Ei, locuitorii englezi ai New York-ului, i-au schimbat numele din Sinterklaas în Santa Claus.

Metamorfoza Sfântului Nicolae în Sfântuț Culiță începuse !




Washington Irving



Portretul lui W. Irving de John Wesley Jarvis, 1809


2.Clement Clarke Moore

Povestea lui Irving i-a cucerit pe cei de pe coasta estică a Ameriicii de Nord şi a inspirat un pastor, cu multă imaginaţie, şi mulţi copii, pe Clement Clarke Moore.




Clement Clark Moore


Moore le-a scris un poem, Account of a Visit From St. Nicholas, azi cunoscut ca The Night Before Christmas (În ajunul Crăciunului), pe care cineva din familie l-a trimis, fără ştirea lui şi fără a-i dezvălui numele, revistei Sentinel, care l-a publicat, în 23 decembrie 1823.

Succesul a fost enorm. Ziarele americane l-au tipărit, ani de-a rândul, s-a tradus în mai multe limbi şi a circulat în toată lumea, iar ilustraţiile tuturor acestor ediţii arată limpede evoluţia lui Santa, mai ales a staturii şi a… burticii lui.

Moore, cum era de aşteptat, pastor fiind şi profesor de teologie, n-a recunoscut că el este autorul, până în 1862, când, deja, era octogenar.

Îl preschimbase pe Sfântul Nicolae într-un spiriduş simpatic („jolly old elf”), bucălat şi rotofei, ce râdea tot timpul şi zbura, pe deasupra New York-ului, într-o săniuţă cu zurgălăi, trasă de opt reni micuţi, cu un sac plin de jucării.

Renii aveau chiar şi câte un nume : Zvăpăiatul (Dasher), Dansatorul (Dancer), Sprintenul (Prancer), Şiretul (Vixen), Cometă (Comet), Cupidon (Cupid), Tunetul (Donder) şi Fulgerul (Blitzen).

Tot el a schimbat pantofiorii în care Sfântul îşi lăsa, după tradiţie, darurule, în ciorăpei largi şi încăpători.

Mai mult decât atât,în Account of a Visit From St. Nicholas, Sfântul Nicolae nu mai făcea turul hornurilor New York-ului, pe 5, ci pe 24 decembrie, ceea ce a făcut ca, pe nesimţite, sărbătoarea copiilor, legată de minunile Sfântului, ţinută, până atunci, pe 6 decembrie, să se unească şi, mai rău, să se confunde cu sărbătoarea Naşterii pruncului Iisus, din 25 decembrie.




Manuscrisul poemului A visit from St. Nicholas, colecția Brian Sutton-Smith Library, 1895

Iată cum arăta ediția din 1848:




Deja pe desen scrie SANTA CLAUS ȘI NU ST. NICHOLAS VIST !



A VISIT FROM ST. NICHOLAS
by Clement C. Moore, LL.D.
With Original Cuts,
DESIGNED AND ENGRAVED by [Theodore C.] Boyd,
New York:
Henery Onderdonck,
10 John-street.
[1848].
Entered according to Act of Congress, in the year 1847, by WM. H. ONDERDONK, in the Clerk's Office of the District Court for the Southern District of New. York.



TWAS the night before Christmas,
when all through the house.
Not a creature was stirring, not even a mouse;
The stockings were hung by the chimney with care,
In hopes that St. Nicholas soon would be there;
The children were nestled all snug in their beds,
While visions of sugar-plums danced in their heads;
And Mamma in her ’kerchief, and I in my cap,
Had just settled our brains for a long winter's nap;


When out on the lawn there arose such a clatter,
I sprang from the bed to see what was the matter.
Away to the window I flew like a flash,
Tore open the shutters and threw up the sash.
The moon on the breast of the new-fallen snow,
Gave the lustre of mid-day to objects below,
When, what to my wondering eyes should appear,
But a miniature sleigh, and eight tiny rein-deer,
With a little old driver, so lively and quick,
I knew in a moment it must be St. Nick.

More rapid than eagles his coursers they came,
And he whistled, and shouted, and called them by name;


"Now, Dasher! now, Dancer! now, Prancer and Vixen!
On, Comet! on, Cupid! on, Donder and Blitzen!
To the top of the porch! to the top of the wall!
Now dash away! dash away! dash away all!"
As dry leaves that before the wild hurricane fly,
When they meet with an obstacle, mount to the sky;
So up to the house-top the coursers they flew,
With the sleigh full of Toys, and St. Nicholas too.
And then in a twinkling, I heard on the roof,
The prancing and pawing of each little hoof.




As I drew in my head, and was turning around,
Down the chimney St. Nicholas came with a bound

He was dressed all in fur, from his head to his foot,
And his clothes were all tarnished with ashes and soot;
A bundle of Toys he had flung on his back,
And he looked like a pedlar just opening his pack.
His eyes—how they twinkled! his dimples, how merry!
His cheeks were like roses, his nose like a cherry!
His droll little mouth was drawn up like a bow,
And the beard of his chin was as white as the snow;



The stump of a pipe he held tight in his teeth,
And the smoke it encircled his head like a wreath;
He had a broad face and a little round belly,
That shook when he laughed, like a bowlful of jelly.
He was chubby and plump, a right jolly old elf,

And I laughed when I saw him, in spite of myself,
A wink of his eye and a twist of his head,
Soon gave me to know I had nothing to dread;
He spoke not a word, but went straight to his work,
And fill’d all the stockings; then turned with a jerk,

And laying his finger aside of his nose,
And giving a nod, up the chimney he rose;
He sprang to his sleigh, to his team gave a whistle,
And away they all flew like the down of a thistle.
But I heard him exclaim, ere he drove out of sight,

“HAPPY CHRISTMAS TO ALL, AND TO ALL A GOOD NIGHT”



Era în noaptea de Ajun,în casă, liniște și pace.
Nimic nu mai mișca de-acum, nici măcar un șoarece.
Ciorăpeii atârnau de cămin, cu grijă puși
Și cu speranța că Sfântul Nicolae avea să vină acuși.
Copiii, în pătucuri dormeau, cuibăriți la căldură, și visau,
Numai prune dulci prin căpșorul lor dansau.
Mama cu băsmăluța-i și eu pe cap cu boneta de noapte
Ne pregătisem de-un somn lung, cât o noapte de iarnă, s-avem parte.
Când, jos pe pajiște, din senin s-a auzit
Ceva ce semăna cu un zăngănit.
Din pat iute-am țâșnit să văd ce-i. De îndată
La fereastră-am zburat, ca o săgeată.
Am tras de obloane și am zgâlțâit cerceveaua.
Luna era culcată pe sân de proaspătă nea
Și lucrurilor de jos un luciu ca de amiază dădea.
Când, în fața ochilor ce se minunau
O săniuță și opt reni mititei apăreau.
De hățuri îi ducea un omuleț, atât de vioi și atât de îndemânatic
încât pe dată am știut că era chiar Sfântul Nick.


Mai iute ca niște vulturi renii lui veneau
Și el îi fluiera, îi striga și pe nume-i chema:
„Hai, Zvăpăiatule, hai Dansatorule, hai Sprintenel și tu, Șiretule, odat’cu el !
Dii, Cometă, Dii Cupidon, Dii Tunete și tu Fulgere, la fel !
Hai sus, peste poartă ! Hai sus, peste zid !
Hai, hopa sus, hopa sus. Hopa sus cu toții sărind !”
Și ca frunzele uscate ce le vezi că zboară înainte de uraganul sălbatic
Când se lovesc de ceva și mai sus, la cer, urcă năvalnic,
Tot așa peste casă și renii zburară
Cu sania plină de jucării și cu Sân Nicoară.

Într-o clipită, pe-acoperiș cum sar și tropăie bătând din copite, i-am auzit
Și așa cum îmi închipuisem, Sfântul Nicolae s-a răsucit
și jos, pe horn, dintr-un salt a venit.

Era tot îmbrăcat în blănuri, din cap până-n picioare
Și hainele-i erau pline de cenușă și de negreală.
Un sac cu jucării ducea-n spate
Și arăta ca un negustor voiajor ce desaga-și deschide, cu de toate.
Ochii lui, cum sclipeau ! Și ce gropițe voioase avea !
Obrajii-i erau rumeni și nasu-i o cireașă părea !
Gura-i micuță și hazlie cu un arc semăna,
Și barba-i, pe bărbie, era albă ca de nea.
Pipa între dinți strâns o ținea
și fumu-i în jurul capului ca o cunună stătea.
Avea o față mare și o burtică rotundă, ce se tot zguduia
când râdea, ca un bol cu peltea.
Era rotofei, bucălat și durduliu,
un adevărat elf bătrân, voios și hazliu.


Am râs fără să vreau când l-am văzut.
Mi-a făcut cu ochiul și a dat din cap, tăcut.
Și îndat-am înțeles că n-aveam de ce să mă tem de el.
N-a vorbit, nici un cuvânt n-a scos, ci și-a văzut de treaba-i, cum obișnuiește el.
A umplut ciorăpeii și-n grabă s-a răsucit.
Și-a pus un deget pe nas, a-dat o dată din cap și pe horn s-a ridicat, grăbit.
A sărit în sanie și și-a fluierat renii, senin
Și au zburat ca puful de ciulin.
A luat hățurile și nu l-am mai văzut, dar l-am auzit strigând sub lună:

CRĂCIUN FERICIT TUTUROR ȘI TUTUROR NOAPTE BUNĂ !

(Traducere: Zenaida Luca)

De observat: fumul pipei, era, de fapt... aura Sfântului !

Iată cum sună într-o traducere franceză:


La Nuit avant Noël

’C’était la nuit de Noël, un peu avant minuit,
A l’heure où tout est calme, même les souris.

On avait pendu nos bas devant la cheminée,
Pour que le Père Noël (St. Nicholas în original) les trouve dès son arrivée.
Blottis bien au chaud dans leurs petits lits,
Les enfants sages s’étaient déjà endormis.

Maman et moi, dans nos chemises de nuit,
Venions à peine de souffler la bougie,

Quand au dehors, un bruit de clochettes,
Me fit sortir d’un coup de sous ma couette.

Filant comme une flèche vers la fenêtre,
Je scrutais tout là haut le ciel étoilé.

Au dessus de la neige, la lune étincelante,
Illuminait la nuit comme si c’était le jour.

Je n’en crus pas mes yeux quand apparut au loin,
Un traîneau et huit rennes pas plus gros que le poing,

Dirigés par un petit personnage enjoué :
C’était le Père Noël (St. Nick în original) je le savais.

Ses coursiers volaient comme s’ils avaient des ailes.
Et lui chantait, afin de les encourager :

„Allez Tornade ! Allez Danseur ! Allez , Furie et Fringuant !
En avant Comète et Cupidon ! Allez Eclair et Tonnerre !

Tout droit vers ce porche, tout droit vers ce mur !
Au galop au galop mes amis ! au triple galop ! "

Pareils aux feuilles mortes, emportées par le vent,
Qui montent vers le ciel pour franchir les obstacles ,

Les coursiers s’envolèrent, jusqu’au dessus de ma tête,
Avec le traîneau, les jouets et même le Père Noël (St. Nicholas).

Peu après j’entendis résonner sur le toit
Le piétinement fougueux de leurs petits sabots.

Une fois la fenêtre refermée, je me retournais,
Juste quand le Père Noël (St. Nicholas) sortait de la cheminée.

Son habit de fourrure, ses bottes et son bonnet,
Etaient un peu salis par la cendre et la suie.

Jeté sur son épaule, un sac plein de jouets,
Lui donnait l’air d’un bien curieux marchand.

Il avait des joues roses, des fossettes charmantes,
Un nez comme une cerise et des yeux pétillants,

Une petite bouche qui souriait tout le temps,
Et une très grande barbe d’un blanc vraiment immaculé.

De sa pipe allumée coincée entre ses dents,
Montaient en tourbillons des volutes de fumée.

Il avait le visage épanoui, et son ventre tout rond
Sautait quand il riait, comme un petit ballon.

Il était si dodu, si joufflu, cet espiègle lutin,
Que je me mis malgré moi à rire derrière ma main.

Mais d’un clin d’oeil et d’un signe de la tête,
Il me fit comprendre que je ne risquais rien.

Puis sans dire un mot, car il était pressé,
Se hâta de remplir les bas, jusqu’au dernier,

Et me salua d’un doigt posé sur l’aile du nez,
Avant de disparaître dans la cheminée.
Je l’entendis ensuite siffler son bel équipage.

Ensemble ils s’envolèrent comme une plume au vent.

Avant de disparaître le Père Noël cria :
„Joyeux Noël à tous et à tous une bonne nuit "


***

Iată și alte ilustrații ale poemului, realizate de un alt artist, F.O.C. Darley, în anul 1862:




Dar,cel mai cunoscut ilustrator al poemului lui Moore rămâne,însă, caricaturistul Thomas Nast. Iată cum a ilustrat Account of a Visit From St. Nicholas, pentru ediția din 1869:

Sursa Livingtson Family Site



Da, celebrul Thomas Nast !



Thomas Nast



Portretul lui Thomas Nast din Harpers Weekly, 1867



3. Thomas Nast

Venise vremea ca Santa Claus să capete şi un chip. Era în luna decembrie a anului 1862.
Caricaturistul şi ilustratorul Thomas Nast, născut la New York, într-o familie de imigranţi germani, a publicat în revista newyorkeză Harper's Illustrated Weekly, primul desen cu Santa, un desen devenit istoric, făcut la rugămintea lui Abraham Lincoln, în timpul Războiului Civil: Santa încurajând soldaţii unionişti:




Santa Claus in Camp pe coperta Harper's Weekly din 3 ianuarie 1863



Detaliu

Timp de 30 de ani, Nast l-a înfăţişat pe Santa Claus în sute de desene.

Iată-l pe primul din seria care avea să facă istorie: Santa, un omuleţ surprins în momentul în care se strecura pe coşul unei case.

Poate îl influenţase J.W. Parkinson, un comerciant din Philadelphia, care a avut extrem de profitabila idee de a angaja, în 1841, un bărbat care să se caţere pe hornul magazinului cu un sac în spinare, deghizat în Santa Claus.



Desenul lui Nast însoțește poemul lui Moore A Visit From St. Nicholas în volumul de cântece, colinde și poezii de Crăciun Christmas Poems and Pictures, întocmit de J. G. Gregory și publicat la New York în 1864



Cât de diferită este viziunea lui Nast ce cea dionisiacă, a Tătălui Belșugului/ Old Father Christmas din desenul de mai jos cu care se deschide Christmas Poems and Pictures :



Și, cât de diferită de viziunea medievală, anglo-saxonă:


Să mai spunem că, în 1885, Nast îi stabileşte şi o reşedinţă lui Santa : Polul Nord. În desenul din acel an, doi copii urmăresc, pe o hartă a lumii, drumul făcut de Santa, de la Pol, până în SUA.



Un an mai târziu, în desenul apărut în numărul din 25 decembrie al revistei care l-a consacrat, Harper's Weekly, cu titlul Santa Claus and His Works (Ce lucrează Santa Claus), ni-l arată, în atelieru-i de jucării:

Alte chipuri nastiene ale lui Santa Claus:


The coming of Santa Claus pe coperta Harper's Weekly din 3 ianuarie 1872




Christmas Eve - Santa Claus Waiting for the Children to Get to Sleep, pe coperta Harper's Weekly 3 ianuarie 1874



Detaliu



Merry Old Santa Claus, cel mai celebru desen al lui Nast, apărut pe coperta revistei Harper’s Weekly din 1 ianuarie 1881


Caught/Te-am prins !, 1892



Santa Claus΄Mail, 1871


detaliu


Și, câteva reproduceri după desenele lui Th. Nast:


Hello, Little One, 1884


For He's a Jolly Good Fellow, So Say We All Of Us



Merry Christmas to all, and to all a good night, Harper's Bazar, 4 ianuarie, 1879

Seeking Santa Claus

The Shrine of St. Nicholas - We are all good children


A Christmas Box: de observat cum Santa își atinge nasul, ca în poemul lui Moore



Merry Christmas



Peace and Goodwill Ringing in the Air

Santa Claus's Rebuke – Santa –Elf, cum îl descrisese Moore





Mother Goose dancing with Santa


Merry Christmas - un desen care l-a inspirat pe Louis Prang




Louis Prang

4. Louis Prang
Louis Prang a fost un celebru litograf german care a introdus în America, în anul 1850, când şi-a înfiinţat un atelier la Boston, obiceiul britanic al felicitărilor de Crăciun.
El a inventat, se spune, felicitarea în culori, în anul 1875, atunci când Santa apare pe o care poştală, preluând, la telefon, comenzile copiilor din toată lumea.

Felicitările lui Prang cu Santa Claus au devenit atât de populare, încât Coca-Cola „l-a împrumutat”, fără a sta mult pe gânduri.




Santa lui Louis Prang, 1885


Santa lui Louis Prang



5. Coca-Cola

În anul 1930, Coca-Cola s-a folosit, în campania comercială de Crăciun, de o imagine a lui Santa, ascultând dorinţele copiilor, într-un centru comercial.
Campania a avut succes, şi totuşi, directorii întreprinderii i-au cerut unui pictor de origine suedeză din Chicago, Haddon Sundblom, să-l recreeze pe Santa lui Nast.

Primul model al lui Sundblom a fost un vânzător pensionar, Lou Prentice, iar prima reclamă a apărut în 1931. Pictorul a continuat să-şi „îmbunătăţească” personajul, luându-se pe sine drept model şi desenându-şi proprii copii.


Alte reclame cu Santa de la Coca-Cola sau Santa, emblemă a lunii… cumpărăturilor:



decembrie 1931


Santa lui Haddon Sundblom

Santa Claus vânzând … țigări !


Santa Claus vânzând frigidere !


Santa Claus vânzând săpun !



Interesant este cum și cineva de la Saturday Evening Post, un ziar al familiei, s-a gândit să-l adopte pe Santa ca emblemă a sa de decembrie, lucru care i-a sporit popularitatea:




Saturday Evening Post (decembrie, 1920), desen de Norman Rockwell: un Santa … gazetar !


În încheiere, o întrebare: oare Clement Clark Moore s-a gândit, atunci când i-a dat lui St. Nick, sania cu reni zburători, la carul tras de cai înaripați al lui Helios,zeul Soare al elinilor?



Helios, vas attic cu figuri roșii, perioada clasică, British Museum, Londra, Marea Britanie

Nu știm, dar Moore, ca profesor de teologie, era și un cunoscător al culturii eline. Poate s-a jucat și l-a pus pe elful său... jucăuș în locul… Zeului Soare.

Oricum, ideea Soarelui care călătorește pe cer într-un car, împărțind darurile sale cele mari: lumina și căldura, roadele pământului, belșugul și toate binecuvântările vieții, nu e nouă.
Iată Soarele călătorind în carul său tras de un cal: așa și-l închipuiau europenii din epoca bronzului:







Trundholm, Danemarca, 1400 î. Hr. (?), Nationalmuseet, Copenhaga,

Portative - curcubeu
Documentare 18 Februarie 2022, 11:06

Portative - curcubeu

RadioDoc din 17 februarie 2022 - cu pianista Sînziana Mircea.

Portative - curcubeu
Magia eclipselor
Documentare 28 Ianuarie 2022, 18:19

Magia eclipselor

RadioDoc din 27 ianuarie 2022.

Magia eclipselor
Migrarea online este o amenințare pentru arta contemporană?
Documentare 18 Decembrie 2021, 09:56

Migrarea online este o amenințare pentru arta contemporană?

Metaverse-ul bate la ușă și, de data aceasta, nu ca spațiu versatil dintr-un roman cyberpunk.

Migrarea online este o amenințare pentru arta contemporană?
„Radio Chişinău – România la 10 ani”
Documentare 02 Decembrie 2021, 13:59

„Radio Chişinău – România la 10 ani”

Documentar RRA

„Radio Chişinău – România la 10 ani”
 Să fi frunză în scena Naturii - Parcul Natural Văcărești (FOTO)
Documentare 26 Noiembrie 2021, 07:20

Să fi frunză în scena Naturii - Parcul Natural Văcărești (FOTO)

Aflăm povestea întâlnirii cu natura, în toamna 2021, împreună cu Andreea David , Raluca Oancea Nestor și toți ce li s-au...

Să fi frunză în scena Naturii - Parcul Natural Văcărești (FOTO)
Moştenirea Generalului Dragalina
Documentare 29 Octombrie 2021, 14:56

Moştenirea Generalului Dragalina

Istoria, eroii acestui pământ, arhivele , momumentele, memoria, cărțile , recunoașterea, premiile, ștafeta transmisă unei noi...

Moştenirea Generalului Dragalina
Moștenirea lui Samuel von Brukenthal în anul Brukenthal-300
Documentare 08 Octombrie 2021, 18:01

Moștenirea lui Samuel von Brukenthal în anul Brukenthal-300

Din perspectivă culturală, secolul al XVIII-lea este pentru Transilvania secolul conectării la pulsul occidental, un secol al...

Moștenirea lui Samuel von Brukenthal în anul Brukenthal-300
Cea mai mare expoziție românească  de arheologie prezentată în străinătate
Documentare 30 Septembrie 2021, 21:00

Cea mai mare expoziție românească de arheologie prezentată în străinătate

Expozitia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” si va fi deschisă timp de 5 luni la Muzeul național de...

Cea mai mare expoziție românească de arheologie prezentată în străinătate