Revista presei locale, 4 ianuarie

Gospodinele din comuna suceveană Vama au recurs şi în acest an la străvechea metodă a calendarului din foi de ceapă, în încercarea de a face prin metoda populară o prognoză meteo pentru anul care a început. Evenimentul regional al Moldovei publică rezultatul. Luna Ianuarie va aduce ninsori, dar nu extrem de abundente, februarie şi martie vor fi secetoase, aprilie este o lună de moină şi lapoviţă, iar în mai şi iunie ar putea fi ploi torenţiale şi chiar inundaţii. După alte luni de vară relativ umede, octombrie şi noiembrie ar urma să fie luni secetoase, iar iarna următoare se pare că se va instala, cu un pic de zăpadă, abia în decembrie.

Noul an nu aduce veşti bune pentru minerii din Oltenia, aproximativ 200 de salariaţi urmând să îşi piardă locul de muncă în 2010 anunta Gazeta de Sud. Anul trecut, aproape 600 de ortaci au fost disponibilizaţi şi au primit salarii compensatorii în valoare de 30.000 de lei de fiecare. Conducerea Societatii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO) a început să facă deja demersuri pe lângă Ministerul Economiei pentru ca disponibilizările să fie realizate, în măsura posibilităţilor, în primul trimestru din acest an.

Investiţiile şi lucrările de modernizare au lăsat „urme grele” în vistieria Predealului- titreaza Transilvania Expres. Efectele crizei economice care s-au făcut simţite puternic în rândul administraţiilor locale din mai tot judeţul s-au cumulat, în cazul oraşului Predeal, cu numeroasele investiţii pe care autorităţile locale le-au pornit de ani buni pentru modernizarea staţiunii. Pentru anul 2010, Predealul va avea un grad de îndatorare de 24%.

Cei care întâmpină noul an cu pofta de a călători prin lumea animalelor sau cea a Sibiului de altădată, sunt aşteptaţi la Muzeul Naţional Brukenthal, aflam din Tribuna. Începând de miercuri, la “Brukenthal” pot fi vizitate Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Istorie a Farmaciei şi Muzeul de Vânătoare „August von Spiess. Acestea sunt deschise de miercuri până duminică, orele 10 – 18.

Biblioteca Orăşenească din Tîrgu Neamt a primit un cadou important, la sfîrsit de an. Este vorba despre sase calculatoare care au ajuns prin intermediul programului national Biblionet. Pe lîngă computere, biblioteca a mai fost dotată si cu o imprimantă si un scanner, toate urmînd să fie functionale în cursul lunii ianuarie. Principalul obiectiv al proiectului este facilitarea accesului la internet pentru cetătenii orasului, iar costul abonamentului lunar urmează să fie suportat de primărie precizează Monitorul de Neamţ şi Roman.

Dacă pentru mulţi dintre noi sărbătorile de iarnă se apropie de final, alţii abia acum se pregătesc să întâmpine, aşa cum se cuvine, Crăciunul aflam din cotidianul constantean Cuget Liber.
Odată cu celebrarea Botezului Domnului, pe 6 ianuarie, armenii sărbătoresc şi Crăciunul, iar ruşii - lipoveni, ucrainenii, macedonenii şi sârbii vor marca şi ei Sărbătoarea Naşterii Domnului, potrivit calendarului iulian, joi, 7 ianuarie. În fiecare an, pe 5 ianuarie, armenii celebrează Ajunul Crăciunului. Potrivit tradiţiei, în ziua de Ajun se mănâncă seara, iar produsele specifice pentru această seară sunt grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină.



Atelierele de reparaţii încălţăminte încep să fie căutate de sătmărenii de condiţie modestă, care speră în a face economii apelând la reparaţii. Reporterii de la Informaţia Zilei au constatat că trebuie să alerge mult ca să găsească un astfel de atelier în oraş. Mai spre centrul urbei au găsit chiar după sărbători un atelier deschis. Proprietarul atelierului este Nagy Jeno. Pentru unii acest nume spune mai mult decât ceea ce încercăm noi să sugerăm. În tinereţe actualul pantofar a făcut sport la Clubul “Voinţa” din Satu Mare. I-a plăcut tirul cu arcul. Mesterul spune ca meseria de pantofar nu mai este una care să te îmbogăţească, dar dacă eşti harnic nici nu te lasă să mori de foame. “Cea mai mare afluenţă de clienţi este în perioada de toamnă-iarnă. Oamenii nu-şi permit să ia apă la pantofi.” A mai spus pantofarul.

Informaţia de Severin scrie despre minunea din Defileul Dunării. Se numeşte Mraconia şi e o ctitorie cu un istoric tulburător, ridicată de preotul Cristian Târtea în amintirea martiriului Mănăstirii Mrăcuna, dispărute definitiv sub apele fluviului Dunărea după construcţia Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I. Cu mâinile sale, din donaţii strânse din poartă în poartă, pe întuneric şi fără utilaje moderne, preotul a ridicat o biserică maiestuoasă. Omul Cristian Târtea este modest şi vorbeşte cu greu despre marea sa realizare, spunând că a vrut doar să îşi arate recunoştinţa faţă de divinitate pentru că l-a înzestrat cu darul preoţiei