Revista presei locale, 4 august

Ne paşte criza de telemea- avertizează Tribuna. Piaţa sibiană este încă plină de telemea, la preţuri rezonabile, dar producătorii spun că, la sfârşitul lunii august preţurile vor exploda pentru că laptele de oaie s–a înjumătăţit. Ciobanii sibieni se plâng că în acest an producţia de lapte de oaie a scăzut cu aproape 50% din cauza vremii capricioase (caniculă, ploi, frig). Deşi iarba a crescut mare, este mănată. Oile de-abia mai mănâncă spicele.

Orice material reciclabil poate fi depus de craioveni până pe 1 septembrie la cortul amplasat în Piaţa „Mihai Viteazul“ de către studenţii organizaţiei AIESEC. Această iniţiativă face parte din activităţile proiectului „Learn to Change the Future“ („Învaţă să schimbi viitorul“), aflat la cea de-a şaptea ediţie, în care sunt implicaţi atât studenţi din centrul universitar craiovean, cât şi zece tineri din state, aflăm din Gazeta de Sud.

Ziua de Cluj scrie că pe circa jumătate din cei 10 kilometri ai porţiunii de autostradă dintre Turda şi Câmpia Turzii s-au aşternut trei covoare asfaltice. Mai rămâne de turnat doar ultimul strat, cel de uzură. Atât reprezentanţii constructorilor Bechtel – Enka, executanţii magistralei, cât şi cei ai beneficiarului, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADR), susţin că tronsonul 2B, de 52 de kilometri (Câmpia Turzii – Gilău), al Autostrăzii Transilvania va fi terminat şi dat în folosinţă în luna octombrie. Cum vor evolua lucrările şi mai ales unde şi pe ce bani, deocamdată nimeni nu ştie.

Comisarii Gărzii de Mediu prezenţi ieri într-un control al Rânca, au găsit o staţiunea plină de mormane de gunoaie. Chiar dacă pentru salubrizarea zonei s-a cheltuit 900 de mii de euro, din finanţare externă, turiştii sunt aşteptaţi cu mult gunoi, informează ziarul gorjean Pandurul.

Doi austrieci fac ocolul lumii, într-un catamaran cu „vele“ solare- titrează cotidianul constănţean Cuget Liber. Până acum, nicio ambarcaţiune nu a făcut ocolul planetei fără a se folosi de pânze sau de combustibili fosili. Catamaranul Solarwave are însă o şansă bună de a face acest lucru în premieră, intrând astfel în Cartea Recordurilor. Lunga sa călătorie a început în Germania şi, 3.400 de kilometri mai târziu, vasul a ajuns în marina portului Constanţa. Catamaranul are motoare electrice, alimentate cu energie colectată de panouri solare şi de câteva mici turbine eoliene. Iniţiatorul proiectului şi căpitanul vasului este austriacul Michael Köhler, în vârstă de 46 de ani, care a investit până acum peste un milion de euro (construcţia vasului, costurile voiajului).

Gazeta de Olt publică un articol despre câteva animale ţinute în captivitate într-un mod necivilizat. Şapte căprioare trăiesc în condiţii improprii într-un ţarc din Balş care aparţine primăriei locale. Spaţiul în care sunt ţinute animalele este destul de mic şi nu este autorizat. Iniţial au fost trei pui de căprioară, dar pe parcurs s-au îmulţit. De aceste animale care nu au avut o şansă mai bună se ocupă lucrătorii de la Spaţii Verzii. Ei le hrănesc, ei le dau apă şi le mai fac curăţenie din când în când.

Reversul medaliei l-am gasit frunzărind Servus Hunedoara. Colegii de acolo o prezintă pe Sanda - noul „membru” al Asociaţiei Salvamont Retezat. O măgăriţă, venită pe lume în urmă cu câteva zile este punctul de atracţie al turiştilor care urcă acum în Masivul Retezat, la Refugiul Salvamont situat în apropierea Lacului Zănoaga, la aproape 2.000 de metri altitudine. Salvamontiştii din Retezat sunt singurii din ţară care se folosesc de măgari pentru transportul materialelor pe munte, atunci când efectuează serviciul de permanenţă la Refugiul Zănoaga. Salvatorii montani au grijă de animale, le hrănesc cu iarbă şi cu ovăz, le-au potcovit şi le-au construit un adăpost solid pentru a le feri de lupi şi urşi. Salvamontiştii susţin că măgăruşii au învăţat deja traseul de cinci ore pe care îl parcurg, săptămânal, de la Cabana Gura Zlata la Refugiul Zănoaga, animalele dovedindu-se foarte docile, în ciuda a ceea se spune despre ele, în popor.