Revista presei locale 13 octombrie

Craiova rămâne fără apă caldă, avertizează Gazeta de Sud. Jumătate din oraş a fost debranşat ieri de la agentul termic, iar cealaltă jumătate ar putea fi debranşată săptămâna viitoare şi aşa va rămâne până ce vor fi achitate restanţele către Complexul Energetic.

400 de brăileni vor putea fi trimişi, în curând, la muncă în folosul comunităţii, sub supravegherea Direcţiei de Asistenţă Socială şi a Poliţiei Locale. Unul dintre motivele pentru care, până acum, niciun brăilean nu a fost pus să presteze o astfel de muncă în contul amenzilor neplătite - deşi legea există din 2001 - a fost lipsa organizării din partea municipalităţii, precizeaza Obiectiv Vocea Brailei. Cei pe care instanţa îi va pedepsi în acest fel vor fi nevoiţi să strângă gunoaie, să plivească iarba, să grebleze, să văruiască şi, nu în ultimul rând, vor fi puşi să dea la lopată şi să spargă gheaţa cu ocazia deszăpezirii anuale.

Sibiul a scos la export mai mult decât a importat- titrează Tribuna. Datele Direcţiei Finanţelor Publice arată, pe primele opt luni ale acestui an, un excedent de 56 milioane lei la exporturi faţă de importuri, situaţia fiind complet diferită faţă de anul trecut.

Ziua de Cluj scrie despre o fermă pe internet. Studenţii clujeni de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj, beneficiari ai proiectului AgroCariera, finanţat cu 1.250.000 de euro din fonduri europene, vor putea să îşi testeze cunoştiinţele în domeniul agricol prin intermediul aplicaţiei informatice eFerma. Proiectul îşi propune să ajute 400 de studenţi din întreaga ţară să îşi optimizeze stagiile de practică şi să intre în contact cu posibilii lor angajatori.

Din cotidianul constănţean Cuget Liber aflăm care va fi atracţia sezonului estival 2012. Câteva ore (şi chiar zile) în larg, departe de agitaţia oraşului, muzică în surdină, „acompaniată“ de zgomotul produs de valurile care se sparg în prova, mâncare bună, şi băutură (fiecare după cum poate şi în funcţie de reacţia la balansul navei). Asta este una dintre atracţiile litoralului de care agenţiile de turism din ţară cu siguranţă vor ţine cont atunci când vor face pachetele de vacanţă pentru sezonul estival de anul viitor.

Reporterii de la Servus Hunedoara au ajuns la un lăcaş de cult prea puţin cunoscut. Biserica de lemn din Buneşti. Biserica riscă să se prăbuşească uitată printre casele părăsite ale satului năpădit de lăstărişuri. Nu se ştie dacă pe vremea când era locuit satul era şi electrificat, dar cert este că, după ce de prin 2007 nu mai are nici un locuitor, beneficiază în schimb de contoare de electricitate noi-nouţe pe toate clădirile care stau să se prăbuşească. Dimensiunile lacasului de cult sunt atât de mici de parcă-i făcută pentru o lume de joacă a copiilor. Ce se ştie e doar faptul că a fost adusă cândva, prin 1872, de prin părţile Hărţăganiului, localitate situată nu prea departe, undeva peste dealuri. Administratorul bisericuţei de lemn din Buneşti, căreia de ani buni nu i-a mai trecut pragul un enoriaş, este şeful de post al comunei Balşa. Acesta are cheile de la grilajul masiv de fier forjat menit a proteja biserica de singurele vieţuitoare care hălăduiesc în voie iarna prin zonă: mistreţii.