Revista presei locale 17 mai

În câţiva ani, Spitalul de Pediatrie Ploieşti riscă să rămână fără doctori specialişti, mai ales pentru Anestezie Terapie Intensivă, Balneo Fizioterapie şi Radiologie, avertizează Telegraful de Prahova. În ambulatoriul unităţii medicale, deşi posturile sunt ocupate, nu există destui medici. Doctorii care lucrează acum pe posturile respective sunt pensionari, cu contract anual. Până acum, însă, tinerii absolvenţi nu au putut fi convinşi că merită să ia în calcul ocuparea acestor posturi, aşa că situaţia pare, deocamdată, fără ieşire.

Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală (SOTRM) Eforie Sud este una dintre cele mai vechi unităţi sanitare din judeţul Constanţa. Este singura unitate care mai reuneşte, sub acelaşi acoperiş, chirurgia ortopedică şi recuperarea post-intervenţie. Cei care trec pragul instituţiei apreciază profesionalismul şi dedicaţia medicilor. În schimb, aspectul spitalului şi dotările lasă mult de dorit. Reporterii de la Cuget Liber au văzut că pereţii sunt crăpaţi, tencuială se desprinde din ce în ce mai mult, de la o zi la alta, iar apa s-a infiltrat pe lângă tâmplărie. La fel, instalaţiile sanitare sunt ruginite. Aparatul de radiologie, indispensabil în cazul afecţiunilor tratate în acest spital, este în dotarea spitalului de mai bine de jumătate de secol, este folosit şi în prezent pentru investigarea tuturor pacienţilor internaţi.

Oradea este, începând de ieri, gazda celei de-a XX-a ediţii a maratonului cultural pentru nevăzători intitulat "Zilele Homer", aflăm din Crişana. Programul cuprinde o serie de manifestări cultural-artistice interesante, la care nevăzătorii, copiii şi însoţitorii acestora au intrare gratuită. Noutatea acestei ediţii a "Zilelor Homer" o reprezintă apariţia volumului II din lucrarea "Ochiul de litere", o antologie a scriitorilor nevăzători participanţi la Festivalul Internaţional de Creaţie Litera.

Gropi de dimensiuni impresionante lângă plombe asfaltice abia turnate. Asta se poate vedea pe şoseaua de centură secundară a municipiului Brăila, scrie Obiectiv. Drumul în cauză este destul de intens circulat, atât de autoturisme cât şi de TIR-uri încărcate cu marfă, iar şoferii trebuie să meargă ca printre jaloane, pentru a se feri de găurile adânci din carosabil. Primăria spune că nu lucrările de mântuială sunt de vină, ci faptul că asfaltul respectiv este îmbătrânit şi are nevoie de reparaţii capitale.

Gazeta de Sud scrie despre o şosea distrusă de alunecări şi indiferenţă. Este vorba de drumul judeţean care traversează localitatea gorjeană Rugi. De mai mulţi ani, nimeni nu pare să găsească o soluţie tehnică pentru a stopa alunecările şi scufundarea de teren care au distrus şoseaua pe o lungime de aproape o sută de metri. Zona instabilă afectează drumul judeţean în care s-au investit sute de mii de lei pentru asfaltare. De aproape patru ani, nimeni nu a ridicat un deget pentru a face ceva, motivul invocat de fiecare dată fiind lipsa mijloacelor financiare.

Transilvania Expres publică o veste bună pentru şoferi: Tronsonul al II-lea al ocolitoarei Braşovului, pe traseul care va face legătura între DN 11 şi DN 13, va fi extins. Pe acest tronson circulaţia se va face pe două benzi, dar lucrările au ţinut cont de posibilitatea extinderii pe patru benzi, astfel că podurile şi pasajele vor fi prevăzute cu o infrastructură specială, iar prin punerea în circulaţie a acestui tronson aproximativ 75% din traficul greu care tranzitează zona Braşovului va fi scos din oraş.

Cei care şi–au făcut planuri de baie la lacurile de la Ocna Sibiului pentru perioada imediat următoare, trebuie să mai aştepte. Nu pentru că vremea nu se va încălzi, nu pentru că apa ar fi prea rece, ci din cauza birocraţiei, informează Tribuna Sibiu. După mai multe prelungiri ale contractului de execuţie, societatea care a câştigat prin licitaţia organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului execuţia lucrărilor de modernizare din zona lacurilor naturale de la Ocna Sibiului ar mai dori o prelungire, până la sfârşitul lunii septembrie. Acest lucru ar însemna ca nici în această vară nu s–ar putea face baie la lacurile de la Ocna.

Oamenii de afaceri israelieni au planuri mari pentru Staţiunea Neguleşti din judeşul Neamţ, anunţă Evenimentul. Scopul proiectului este definirea unui concept nou de centru de tratament SPA rural, într-o zonă naturală nepoluată, uşor accesibilă. Au fost făcute verificări de specialitate şi în ceea ce priveşte calitatea apelor de la Neguleşti. Din cele trei izvoare, pot fi folosite două pentru cură externă. Apele conţin iod şi brom, foarte benefice pentru organism chiar şi în cantităţi infime.

Gorjenii îşi fac pensiuni în propriile case, constată colegii de la Pandurul. Numărul celor care îşi construiesc o pensiune în mediul rural a crescut semnificativ în Gorj în ultima perioadă tocmai pentru că actuala lege a turismului permite înfiinţarea unei pensiuni în propria casă. Mai mult, pentru un astfel de proiect se primesc bani frumoşi de la Uniunea Europeană. Aşa se face că, la ora actuală, sunt în Gorj aproape 100 de pensiuni rurale, dintre care 30 fac parte din Asociaţia Naţională a Turismului Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC).

Alpiniştii Ovidiu Raţiu şi Vasile Cipcigan se pregătesc să mai facă un pas în proiectul lor de "Şapte Paşi pe Acoperişul Lumii", menit să-i ducă pe cele mai înalte vârfuri muntoase de pe glob. Ziua de Cluj scrie că temerarii pleacă vineri spre SUA, unde vor escalada cel mai înalt vârf de pe continent, McKinley (6.194 m) - Alaska. Vârful McKinley este situat în Parcul Naţional Denali, iar specialiştii în escaladă susţin că este mai abrupt decât Everestul, unde înclinaţia pantelor pornind din Podişul Tibet este mai lină şi treptată. De asemenea, muntele McKinley este cunoscut pentru temperaturile extrem de scăzute, ajungând şi la -40 de grade.