Lumea Noastră - 9 iunie 2012

Ce transformări ori fenomene din limba română „de tranziţie“ vă deranjează cel mai mult ? Dacă spunem mereu că în România majoritatea instituţiilor nu prea funcţionează cum trebuie, ce se întâmplă cu limba care este deasupra tuturora. Oare suferă de aceleaşi probleme ?

Ideile care deschid gustul pentru reflecţie şi pentru dialog la temă:

Prof. oniv. Dr. Rodica Zafiu – Trăim o epocă în care au dreptul la cuvînt şi cei care nu stăpînesc prea bine normele limbii de cultură. Înseamnă că se strică limba? Eu cred că nu – cu condiţia de a nu renunţa la zonele exemplare şi de a nu nivela totul.

Cristian Moroianu – conferenţiar universitar la catedra de limba română, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti: Folosirea corectă, adecvată şi elegantă a limbii reprezintă cartea de vizită a oricărui vorbitor. Iar cînd acel vorbitor se manifestă în spaţiul public, el poate reprezenta un model pentru mulţi dintre cei care îl văd sau îl ascultă.

La întrebarea "ce limbă vorbeşti?", îmi vine să răspund că vorbesc limba care ne-a mai rămas. Dialecte, graiuri, cuvinte se duc pe apa sîmbetei. Nici o statistică nu ne informează asupra pierderilor trimestriale şi anuale. Cînd îţi cade din buzunar un ban, te apleci şi-l ridici, dacă pierzi un cuvînt nici nu te sinchiseşti” - Irina Nicolau, a fost folclorist, eseist, director al Muzeului Ţăranului Roman.

Limba română a devenit mai relaxată şi simultan mai dinamică, ceea ce o face mai vie. Nu este negata existenţa unor vorbitori lipsiţi de har, dar pînă şi ei au farmecul lor în contextul dinamicii generale a limbii.

Gabriela Pană Dindelegan - lingvist român, membru corespondent al Academiei Române. Profesor doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti. – „Bogăţia, diversitatea lexicală, gramaticală şi stilistică a limbii actuale, capacitatea ei creatoare, ca şi capacitatea ei de încorporare (de adoptare şi de românizare) a neologismului sînt semnele cele mai clare ale unei limbi viguroase, aflate în consens cu dinamica realităţilor extralingvistice, pentru care calificativele "urît", "stricat" sînt departe de a fi exacte”