Constantin Brâncuși omagiat la Editura Casa RadioRegulamentul de concurs RAOREGULAMENT CONCURS „RRA vă invită la teatru”Regulament concurs „Sănătate la Băile Tușnad”Regulamentul de concurs Germisara din cadrul emisiunii MatinalRegulament concurs GamaModelul declarației pentru deplasarea pe timpul nopțiiProiect special ”Românii de pretutindeni – Aproape de România”Radio România Actualităţi, postul numărul 1 în preferinţele ascultătorilorAlegeri locale 2020. Tehnica votăriiRecorduri de audienţă la Radio România Actualităţi
Ascultă Live
Acum:
ŞTIRI (politice, economice, sociale, culturale * Meteo * Sport)
Joi, 25 Februarie
Creştinii ortodocşi şi greco catolici îl sărbătoresc la 7 ianuarie pe Sfântul Ioan Botezătorul, ultimul prooroc al Vechiului Testament şi singurul care l-a cunoscut pe Mesia.
.png)
Aproape două milioane de români care poartă numele Sfântului Ioan îşi sărbătoresc astăzi onomastica.
Evangheliile îl prezintă pe Ioan Botezătorul ca pe un om care şi-a dedicat toată viaţa lui Dumnezeu. A trăit retras în deşert în condiţii foarte aspre: se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.
Iudeii îl recunoşteau ca profet şi veneau să se boteze în apele Iordanului ca semn că se pocăiesc de păcate. La Iordan a avut loc şi întâlnirea cu Iisus.
Ioan l-a recomandat pe Iisus ca Mesia şi i-a recunoscut superioritatea. Cei mai mulţi dintre adepţii lui Ioan Botezătorul au devenit ucenicii lui Iisus Hristos.
Ioan şi-a continuat însă propovăduirea pocăinţei ca mod de apropiere faţă de mesajul lui Hristos.
El a condamnat şi incestul în care trăia regele Iudeii, Irod, căsătorit cu cumnata sa. Curajul de a-l critica pe rege i-a atras şi condamnarea la moarte. Sf Ioan Botezătorul a murit decapitat.
Ioan este numele, poate, cel mai purtat în lume. La noi în ţară peste 2 milioane de români îi poartă numele. Acesta este un semn al admiraţiei pe care oamenii încă i-o poartă Sfântului Ioan.
Calităţile pe care creştinii le admiră la el sunt: simplitatea, smerenia, curajul, spirit de sacrificiu şi fidelitatea faţă de Dumnezeu.
Creştinii de rit vechi sărbătoresc Naşterea Domnului
Tot luni, creştinii de rit vechi sărbătoresc Naşterea Domnului.
În creştinism există două calendare: calendarul iulian şi calendarul gregorian.
Cel de-al doilea reprezintă varianta îndreptată a primului. În 1582 s-a făcut această îndreptare, atunci când s-a constatat că vechiul calendar avea o întârziere de zece zile.
Bisericile apusene au adoptat calendarul nou imediat. În Răsărit, trecerea la calendarul îndreptat sau la stilu nou s-a întâmplat mult mai târziu.
Biserica Ortodoxă Română a făcut-o în 1924, când diferenţa ajunsese la 13 zile. Alte Biserici ortodoxe au rămas însă pe stilul vechi până astăzi.
Este cazul Bisericilor rusă, sârbă ucraineană, al Patriarhiei Ierusalimului şi al monahilor de la Muntele Athos.
Toate aceste Biserici sărbătoresc astăzi Naşterea Domnului, cu o întârziere de 13 zile faţă de stilul nou.
Mii de turişti care serbează Crăciunul pe rit vechi se află în staţiunile braşovene, unde pensiunile şi hotelurile sunt ocupate în proporţie de 50-60%.
Preţurile la cazare şi servicii sunt acum cu 10-20% mai mici decât cele pentru pachetele de Crăciun pe stil nou.
Podcast
.jpg)
