Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

În lume

Autor

Alexandru Beleavski, Moscova

5 Decembrie 2014
Vizualizari: 1018
Comentează

Criza din Ucraina nu este decât un pretext pentru a impune sancţiuni, iar occidentalii doresc de mult timp să frâneze marşul Rusiei, a declarat joi preşedintele Vladimir Putin.

Vladimir Putin: "Occidentalii încearcă să frâneze marşul Rusiei"

Vladimir Putin. Foto. kremlin.ru.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a susţinut joi, la Moscova, discursul anual despre starea naţiunii.

El a acuzat Occidentul că se foloseşte de criza din Ucraina pentru a impune sancţiuni menite să frâneze marşul Rusiei.

Vladimir Putin a catalogat reunificarea Peninsulei Crimeea şi a Sevastopolului drept un moment istoric, subliniind că Rusia a demonstrat că îşi poate apăra compatrioţii din afara graniţelor.

Mesajul către naţiune al preşedintelui Putin a fost consacrat în acest an celor trei crize interdependente cu care se confruntă Ruisa: cea ucraineană, criza ruso-occidentală şi cea economică.

După cum era de aşteptat, prima parte a mesajului a fost consacrată crizei din Ucraina, Crimeii şi, în acest context, relaţiilor cu Occidentul.

Crimeea, "leagănul naţiunii ruse"

Vladimir Putin a dat, din nou, de înţeles că unirea Crimeii cu Rusia este definitivă şi irevocabilă.

El nu a spus aceasta în mod explicit, semn că apartenenţa peninsulei la Rusia este în afara oricăror discuţii.

Crimeea, a subliniat Putin, este leagănul creştinismului rus, naţiunii şi statului rus.

"Aici se află izvorul spiritual al constituirii naţiunii ruse şi a statului centralizat rus. Aici, pe acest tărâm al spiritualităţii, strămoşii noştri au devenit pentru prima dată şi pentru totdeauna conştienţi că sunt un singur popor. Pentru Rusia, Crimeea şi Sevastopolul au o uriaşă însemnătate civilizaţională şi sacrală, la fel ca Muntele Templului din Ierusalim pentru adepţii islamului şi iudaismului, şi aceasta va fi atitudinea noastră de acum înainte şi pentru totdeauna", a spus liderul de la Kremlin.

Vladimir Putin a justificat alipirea Crimeii ca fiind legitimată de referendumul în care populaţia din peninsulă s-a expirmat în mod clar în acest sens şi decizia Parlamentului legitim al Crimeii.

Acest eveniment, a subliniat el, a urmat loviturii de stat de la Kiev, susţinute de Occident şi condamnate de Rusia, tragedia din sud-estul Ucrainei confirmând, în opinia liderului rus, justeţea poziţiei Moscovei.

Preşedintele rus a respins posibilitatea ca ţara sa să accepte că politica occidentală faţă de Ucraina este corectă şi echilibrată şi că Rusia ar trebui să o urmeze fără să gândească şi să i se supună orbeşte.

Aşa ceva, a spus el, nu se va întâmpla.

"Rusia nu va permite nimănui să obţină o superioritate militară asupra sa"

În acelaşi timp, el a acuzat Statele Unite că, direct sau din culise, influenţează relaţiile Moscovei cu vecinii săi.

Pentru Rusia, a spus Vladimir putin, suveranitatea este condiţia absolut necesară pentru a exista.

"Ori vom fi suverani, ori ne vom dizolva, ne vom pierde în lume" - a spus el.

Din această perspectivă, liderul de la Kremlin a abordat şi politica occidentală a sancţiunilor, care nu a fost doar o reacţie nervoasă, a spus el, la evenimentele din Ucraina.

Dacă nu era Ucraina, se găsea un alt pretext, pentru că mecanismele descurajării Rusiei există de zeci, chiar sute de ani şi intră automat în funcţiune atunci când cineva consideră că Rusia a devenit prea puternică şi independentă.

Vladimir Putin a reamintit că scutul american antirachetă riscă să destabilizeze echilibrul strategic şi a avertizat că Rusia nu va permite nimănui să obţină o superioritate militară asupra sa, dar nici nu se va angaja într-o cursă a înarmărilor costisitoare.

El a respins posibilitatea izolării sau autoizolării Rusiei şi a sublinit că aceasta nu are nicio intenţie de a renunţa la relaţiile cu Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Amnistie fiscală pentru companiile care revin în Rusia

Partea economică a mesajului, de la care se aşteptau soluţii de depăşire a actualei crize, a avut un conţinut prin excelenţă liberal.

Mesajul nu a propus însă o nouă politică economică, ci doar o serie de mecanisme destinate impulsionării economiei.

Între acestea se numără slăbirea poverii fiscale şi birocratice asupra businessului, mai ales asupra celui mic şi mijlociu.

În condiţiile fugii record de capital, care în acest an va atinge 120 de miliarde de dolari, preşedintele Putin a promis amnistierea capitalurilor ce vor fi readuse în Rusia din off-shore-uri.

Pe fondul scăderii istorice a cursului rublei, preşedintele Putin a cerut Băncii Centrale să ia măsuri drastice împotriva speculanţilor valutari.

Totodată, însă, el nu a făcut nicio referire la preţul petrolului, a cărui scădere cu peste 30% a redus dramatic încasările bugetare şi a fost una din principalele cauze ale deprecierii dramatice a monedei naţionale.