Uniunea Europeană şi Marea Britanie încep negocierile pentru Brexit

Astăzi, la ora locală 11:00, la Bruxelles, încep negocierile privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Depăşind aspectul de unicitate al momentului, fiind pentru prima dată când o ţară face demersuri pentru părăsirea blocului comunitar, Agenţia Reuters compară negocierile cu momente de cotitură pentru Occidentul European, precum prăbuşirea Uniunii Sovietice. Estimarea lor este că acest divorţ va marca, pentru mai multe generaţii, prosperitatea şi influenţa globală a Marii Britanii.

Revista "The Economist" care a militat pentru rămânerea Londrei în Uniune, descrie, la rândul său, dificultăţile care sunt de aşteptat, dar şi punctele importante de dinsensiune.

Pe lângă enorma lor complexitate tehnică, trei mari motive amplifică cu mult derularea acestor negocieri. În primul rând, pregătirea mai bună, unitatea, dar şi fermitatea mai ridicată a UE, a cărei echipă, condusă de fostul comisar european, Michel Barnier, lucrează sub un mandat clar primit de la liderii celor 27 de state membre. Este apoi distanţa dintre cele două părţi care se lărgeşte continuu şi în fine, termenul limită de doi ani care se încheie în martie 2019, când negocierile se opresc şi progresele vor decide nivelul relaţiilor. La acestea - scrie "The Economist" - se adaugă cele trei mari dosare ale divorţului.

Primul este protejarea drepturilor europenilor care trăiesc în Marea Britanie şi viceversa. Ambele părţi acceptă ideea, în principiu, iar britanicii susţin că o pot soluţiona mai rapid. Ca de obicei, însă, diavolul se ascunde în detalii. Pretenţiile Bruxelles-ului conferă mai multe drepturi europenilor, decât britanicilor din Europa, cerând inclusiv protecţia Curţii Europene de Justiţie pentru aceştia, lucru pe care niciun guvern britanic nu va fi dispus să îl accepte.

A doua problemă este graniţa cu Irlanda, unde la fel, toată lumea este de acord cu principiile, doar că odată ce Marea Britanie va opta pentru un Brexit dur, cu părăsirea pieţei unice şi a Uniunii vamale, două întrebări se ridică: ce se va întâmpla cu controlul fitosanitar, aplicat extrem de dur în Europa, pentru intensul comerţ irlandezo-nord-irlandez, cu produse agroalimentare şi mai mult, cum vor reuşi britanicii să împiedice accesul europenilor nedoriţi, fără să pericliteze sensibilul proces de pace din Irlanda de Nord.

În fine, al treilea şi cel mai important aspect este legat de bani. Folosite inclusiv ca argument de disuasiune pentru eventuale alte tentaţii viitoare, factura ieşirii Marii Britanii din Uniune a urcat la suma fabuloasă de 80, până la 100 de miliarde de euro, ori niciun Guvern britanic nu va plăti aceşti bani, chiar dacă pentru eurocraţi, diferenţa între contribuţia netă la Uniune şi beneficiile nete pare uşor de argumentat.

Acestora li se adaugă factori politici, precum alegerile din Germania, care vor împinge adevăratele negocieri mai spre toamnă, dar şi poziţia fragilă cu care a ieşit din scrutinul parlamentar, premierul britanic, Theresa May. Şeful echipei sale de negociatori, ministrul David Davis, declara emfatic înaintea plecării la Bruxelles: "nimeni nu trebuie să se îndoiască, vom părăsi UE" şi a adăugat că planurile prevăd în continuare abandonarea Uniunii vamale şi reducerea migraţiei.

Mai mulţi experţi susţin însă că plăcile tectonice ale politicii britanice au început deja să se mişte.

Cotidianul "The Guardian" citează lideri importanţi din industria britanică, avertizând astăzi că premierul Theresa May nu a primit, la recentele alegeri, mandatul pentru un aşa-numit Brexit dur. Ei presează pentru o schimbare de ton la Downing Street şi cer să fie reprezentaţi la negocierile de ieşire din Uniune. Industriaşii susţin că chiar şi o reducere infimă a migraţiei le va pune în pericol afacerile, pe fondul lipsurilor care afectează piaţa britanică a muncii.