Unde mergem în vacanţă: Ermitaj Malin, în Bistriţa-Năsăud
Reporterii Radio România Actualități vă propun destinaţii inedite pentru a vă petrece vacanţa aici, în România, locuri cu poveşti interesante şi mai puţin ştiute.
Articol de Cristiana Sabău, Bistriţa-Năsăud, 11 August 2015, 19:21
De luni până vineri, în programul "OBIECTIV ROMÂNIA" şi sâmbăta în emisiunea "CA PE ROATE", după ştirile orei 17:00, reporterii RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI vă propun destinaţii inedite pentru a vă petrece vacanţa aici, în România, locuri cu poveşti interesante şi mai puţin ştiute.
Mai mulţi tineri belgieni au decis să renunţe la traiul confortabil al ţării occidentale în care s-au născut pentru ca să se întoarcă la natură şi la valorile ei în satul Malin din Bistriţa-Năsăud unde li s-au alăturat şi mai mulţi tineri români.
Aici ei au format Emitaj Malin ceea ce literalmente înseamnă o bucată de 8 hectare de paradis, în România, susţin la unison tinerii belgieni – Remy, Peter, Laeti, Ludo, Ben şi Coline.
Începând cu iunie, prima lună de vară, ei au început să primească la Malin turişti care şi-au petrecut aici week-endurile sau chiar vacanţele într-un mod activ.
Capacitatea de cazare a fermei este de 14 până la 19 persoane în spaţiile interioare, iar tariful este de 10 euro pe noapte.
La Malin se mai poate campa pentru 5 euro/zi. Pentru şederea la fermă o perioadă mai lungă de timp, costurile sunt mai mici, iar turiştii pot trăi experienţe interesante cum ar fi munca în grădină, îngrijitul măgarilor de la fermă, pregătitul conservelor pentru iarnă.
La sfârşit de săptămână, sunt invitate diverse persoane care ţin cursuri. Spre exemplu, în acest week-end, Ermitaj Malin îl va găzdui pe Hugues Adam, un belgian care are 20 de ani de experienţă în ateliere de percuţie cu instrumente africane şi este totodată antrenor personal de yoga.
Între 10 şi 15 august, el îi va învăţa pe cei interesaţi să cânte la djembe, toba africană care poate produce o varietate de sunete.
Tinerii belgieni au de gând, în viitor, să planteze o pădure “comestibilă”. Conceptul există în permacultură şi înseamnă plantarea unei păduri cu şapte straturi: copaci înalţi (merii şi perii, pruni şi cireşii, castanii comestibili, nucii şi salcâmii), copaci scunzi (nectarini, piersic, cais, migdal, dud), arbuşti, ierburi înalte (flori, ierburi folosite în bucătărie şi ierburi medicinale), covor vegetal (trifoi, dar şi alte specii care împiedică apariţia buruienilor), iedere (kiwi, struguri, hamei, ş.a.), dar şi plante anuale gen: castravete şi pepene.
De asemenea, ei vor să creeze noi spaţii de locuit care să permită inclusiv accesul persoanelor în scaun cu rotile sau spaţii pentru creşterea altor animale, în afară de măgăruşi, cum ar fi caprele.
Mai intenţionează să investească în echipamente care să asigure independenţa energetică a ceea ce vor să devină un eco-sat, o comunitate mică în care oamenii să trăiască solidari unii cu alţii, ajutându-se pe principiul schimburilor economice echitabile între ei.
