UDMR a sărbătorit la Cluj-Napoca 30 de ani de existenţă

La Cluj-Napoca a fost sărbătorită a 30-a aniversare a înfiinţării UDMR, al cărei preşedinte, Hunor Kelemen, a declarat că mizele cu care se confruntă Uniunea nu se vor schimba nici în viitorul apropiat, astfel maghiarii din România trebuie să-şi păstreze identitatea pe pământul lor natal, să se menţină ca o comunitate solidă şi să dea sens existenţei comunitare, transmite agenția MTI.

La gala organizată în sala Operei Maghiare din Cluj-Napoca, preşedintele partidului a rostit un discurs în care a precizat că înfiinţarea UDMR poate părea simplă şi uşor de realizat din perspectiva celor treizeci de ani care au trecut, pentru că maghiarii din România alcătuiau o comunitate a cetăţenilor liberi, în pofida dictaturii comuniste, de aceea dorinţa auto-organizării a apărut ca erupţia unui vulcan şi astfel, UDMR a luat naştere relativ devreme, în perioada dintre 25 decembrie 1989 şi 13 ianuarie 1990.

Domnul Kelemen a subliniat că fondatorii au înfiinţat în mod conştient o uniune şi nu un partid. Hunor Kelemen le-a mulţumit tuturor guvernelor maghiare pentru sprijinul primit în această perioadă. Hunor Kelemen a precizat: comunitatea maghiară din România se află astăzi într-o situaţie mai bună decât acum 30 de ani.

Principala misiune a uniunii este aceeaşi, lupta pentru păstrarea identităţii naţionale trebuie continuată atât timp cât comunitatea se confruntă cu “provocări” care urmăresc eliminarea şi asimilarea ei. Kelemen a menţionat: succesul uniunii se datorează capacităţii ei de a nu pierde încrederea comunităţii, iar aceasta trebuie menţinută şi în viitor.

Béla Markó, fost preşedinte al UDMR, a apreciat că acordul la care s-a ajuns cu 30 de ani în urmă a devenit un instrument a cărui eficienţă nu a fost egalată de nicio forţă în perioada ce a urmat Tratatului de la Trianon. Pentru a obţine acest succes a fost nevoie de potenţialul de supravieţuire al maghiarilor din România şi de credinţa lor naivă în construirea unui viitor pe ruinele comunismului.

Markó a menţionat că, în perioada interbelică, maghiarii din România au avut încă instituţii, au avut încă forţă economică, aşa cum au avut şi în prima perioadă a regimului comunist o universitate şi o anumită autonomie prin Regiunea Autonomă Maghiară.

În schimb în 1989, generaţia care a trăit momentul schimbării sistemului şi fondatorii UDMR nu aveau decât amintiri despre inscripţiile maghiare, despre şcolile maghiare de sine stătătoare, de aceea a trebuit reînceput totul aproape de la zero. Markó a subliniat importanţa solidarităţii, fără de care UDMR nu s-ar fi putut impune ca organizaţie politică. Domnia sa a subliniat că maghiarii din România au nevoie de modernizare, nu de alinierea la Europa de la începutul secolulului 20, adăugând că UDMR a luat fiinţă din dorinţa maghiarilor din România de a avea politicienii lor aleşi, şi nu ca alţii să le spună ce este spre binele lor: “să ne ajute cât mai mulţi, să ne ajute Ungaria, dar noi să fim cei care ne decidem soarta”.

István Pásztor, preşedintele Uniunii Maghiare din Voivodina (Serbia), a transmis mesajul organizaţiilor reprezentative ale maghiarilor din Bazinul Carpatic, spunând că cel mai important rezultat al politicii naţionale din ultimii 30 de ani este reorganizarea comunităţilor maghiare de dincolo de graniţele Ungariei, proces în care UDMR a avut un rol special, “cu caracter de etalon”. Domnia sa a apreciat că UDMR a reuşit să se menţină deoarece a fost tot timpul capabilă de reînnoire, nu s-a rupt niciodată de realităţi şi astfel a rămas un factor politic inevitabil şi indiscutabil.

Csaba Takács, fostul preşedinte executiv al UDMR, a spus că Uniunea este o organizaţie care a devenit în timp cel mai important for al comunităţii maghiare din România, în cadrul căruia s-au confruntat diferite ideologii, principii şi tendinţe, pentru ca maghiarii din România să se ridice din nou în picioare în 1989, după o perioadă de 70 de ani.

Réka Brendus, director general al Secretariatului de stat pentru politică naţională al Guvernului ungar, a citit mesajul de felicitare semnat de Zsolt Semjén, viceprim-ministru, şi de Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politica naţională, care şi-au confirmat din nou solidaritatea, atât personală, cât şi în numele Guvernului ungar, faţă de lupta şi credinţa UDMR.