Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: COLECTIA DE MUZICĂ - SUCCESELE MUZICII ROMÂNEŞTI (R) Luni, 04 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

1 Martie 2014
Vizualizari: 3302
Comentează add

Impactul situaţiei din Uraina asupra stabilităţii regionale.

Ucraina: evoluţii în derulare

radu-dobritoiu

Harta Ucraina.

Realizator Radu Dobriţoiu: Vorbim în această seară despre situaţia din Ucraina. Dezbatem din nou acest subiect important pentru securitatea regională, evoluţie în atenţia NATO şi a Uniunii Europene, o ţară care se apropie de faliment şi este ameninţată de noi conflicte interne, de această dată între cei care susţin apropierea de instituţiile euroatlantice, pe de o parte, şi cei care susţin apropierea de Moscova. Este vorba de partea de est a ţării, din Peninsula Crimeea. Voi aborda subiectul cu o trecere în revistă a celor mai noi informaţii, dar şi din perspectiva relaţiilor dintre Bucureşti şi Kiev. Este, oare, momentul ca România să-şi regândească strategia de politică externă în raport cu Ucraina? Invitat în studioul RRA colonelul în rezervă, doctor în ştiinţe militare Ion Petrescu, analist militar. Bună seara, domnule colonel.

Ion Petrescu: Bună seara şi felicitări pentru ideea de a trimite o undă euroatlantică spre Kiev.

Realizator: Este un subiect amplu dezbătut şi astăzi, din cauza evenimentelor în derulare şi de agenţiile internaţionale de presă. Colegele din regia de emisie îmi confirmă că avem legătura telefonică la Kiev, unde se află colegul meu Alexandr Beleavski. Bună seara, Saşa. Te rog, pentru început, să ne faci o sinteză a ultimelor evenimente din Ucraina, inclusiv votarea noului executiv în Parlamentul de la Kiev.

Reporterul Alexandr Beleavski: Votarea noului executiv nu a avut istoric. Arseni Iaţeniuk, aşa cum era de aşteptat, a fost votat în funcţia de prim-ministru. Poziţii-cheie în noul cabinet au obţinut şi reprezentanţi ai Euromaidanului. Astfel, comandantul militar al acestui fenomen şi de fapt al formaţiunilor militarizate de-acolo - în total este vorba de vreo 10-12 mii de persoane, Andrei Parubi, de altfel deputat de la Partidul "Batkivşcina" a fost numit secretarul Consiliului securităţii şi apărării Ucrainei - echivalentul CSAT de la noi. De asemenea, noul ministru al Apărării, Teniuh, a fost o persoană convenită după negocieri care s-au prelungit, după votul de încredere de ieri dat de Maidan listei iniţiale a guvernului. Acesta ar fi fost propus iniţial de veteranii din Afganistan, dar nu toată lumea consideră că este cea mai bună nominalizare, ţinând cont de situaţia tensionată inclusiv din Crimeea, dar a fost o variantă de compromis, probabil pentru a nu permite ascensiunea la putere a liderului sectorului Dreptei, care este vârful de lance al Euromaidanului, este liderul unor formaţiuni ultranaţionaliste de extremă dreapta radicală, să spunem aşa, Dmitro Iaroş. De asemenea, a fost numit sau, mai bine zis, confirmat în funcţie Arsen Avakov, pentru funcţia de ministru de Interne, deşi nici numele acestuia nu a fost agreat în totalitate de Euromaidan. Între personalităţi sunt atât specialişti, oameni pe care i-am putea numi tehnocraţi la Finanţe, la Economie, dar şi personalităţi, foarte multe persoane din diversele guverne din perioada Revoluţiei Orange. O nominalizare controversată deja este cea la Ministerul Energiei, a lui Prodan care a fost unul dintre cei care a semnat acordurile Putin-Timoşenko.

Realizator: Saşa, o să revenim la tine.

Reporter: Dacă-mi dai voie, Radu...

Realizator: Scurt, scurt.

Reporter: Ultimele informaţii şi cred că acestea sunt cele mai importante în momentul de faţă din Ucraina, se referă la Crimeea. După incidentul cu ocuparea sediului Parlamentului şi a clădirii Consiliului de miniştri de către ceea ce fostul şef al Securităţii ucrainene a anumit Spetsnaz-ul, adică forţele speciale, nu se ştie de cine sunt controlate, de la Sevastopol, probabil se supun noului primar ales pro rus al Sevastopolului, explicaţia fiind că acestea au ocupat pentru a apăra aceste două clădiri, a avut loc o sesiune extraordinară a Parlamentului care a făcut două lucruri. A stabilit data de 25 mai pentru un referendum, la care locuitorii Crimeei sunt rugaţi să răspundă la următoarea întrebare, şi aici traduc: "Republica Autonomă Crimeea dispune de statalitate de sine stătătoare şi intră în componenţa Ucrainei pe bază de acorduri şi convenţii". Răspunsul trebuie să fie da sau nu.

Realizator: Este vorba de mai multă autonomie, înţeleg.

Reporter: Da, de mai multă autonomie. Se revine practic la o variantă a Constituţiei, neaprobată, de prin 1992. Şi a doua, şi foarte importantă, a fost demis guvernul şi numit în fruntea guvernului un nou prim-ministru în persoana lui Serghei Mironov, preşedintele Partidului Unitatea Rusă. Mâine va fi probabil numit Guvernul, dar, cu puţin timp în urmă, Agenţia rusă de presă, Ria Novosti, a spus că Serghei Mironov consideră că autorităţile din Crimeea nu recunosc noile autorităţi de la Kiev şi îl consideră pe Viktor Ianukovici preşedinte legitim şi vor executa în continuare dispoziţiile sale.

Realizator: Mulţumim, Saşa, o să revenim la tine, spre finalul emisiunii, pentru alte informaţii. Adaug, în plus faţă de cele amintite de tine, informaţii de ultimă oră, sosite de la agenţiile de presă internaţionale: Elveţia a luat decizia de principiu de a bloca eventualele fonduri, de pe teritoriul său, ale preşedintelui ucrainean demis, Viktor Ianukovici, potrivit Ministerului elveţian de Externe, trasmite, astăzi, France Presse; "Rusia trebuie să-şi onoreze promisiunea de a respecta integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei"- a declarat, tot astăzi, premierul britanic David Cameron, în cadrul unei conferinţe de presă comună, la Londra, cu cancelarul german Angela Merkel - informează France Presse. Nevoit să fugă sâmbătă, din Kiev, pentru a nu ajunge în mâinile protestatarilor, Ianukovici stă ascuns într-un loc necunoscut, iar noile autorităţi de la Kiev au emis un mandat internaţional de arestare, pe numele său, întrucât îl consideră responsabil pentru victimele din timpul confruntărilor violente de săptămâna trecută; în fine, Rusia consideră că noul Cabinet intermar de la Kiev nu este unul de uniune naţională, ci un guvern al învingătorilor, în care au fost primiţi şi ultranaţionalişti, sugerând astfel că Executivul ucrainean nu ar fi reprezentativ pentru întreaga ţară - consemnează, astăzi, Agenţia Reuters, care citează o declaraţie a purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe Rus, Alexandr Lukaşevici.  Domnule colonel Ion Petrescu, să începem discuţia din această seară cu această posibilă ameninţare de sciziune a Ucrainei între Vest şi Est. Amintea Alexandr Beleavski despre această situaţie din Peninsula Crimeea, Sevastopol şi tot ce înseamnă acolo un parlament local.

Ion Petrescu: În acelaşi timp, aş vrea să fac precizarea, în continuarea informaţiilor corecte date de dumneavoastră, că, în ultimele ore, s-a făcut o detaliere a locului în care se află Viktor Ianukovici, lângă Moscova, într-un loc unde este tratat şi este, în acelaşi timp, păzit, pentru că un reprezentant al administraţiei prezidenţiale ruse a declarat postului de televiziune în limba engleză, al Rusiei, că se bucură din acest moment de protecţie pe întreg teritoriul Rusiei.

Realizator: El anunţa şi o conferinţă de presă pentru mâine, la Rostov-pe-Don.

Ion Petrescu: Înainte de această conferinţă, Viktor Ianukovici a reiterat faptul că este preşedintele legal al Ucrainei şi pentru prima dată a spus un lucru, parţial adevărat, că atâta timp cât a fost preşedinte, nu a folosit armata împotriva protestatarilor, dar există pericolul ca noile autorităţi de la Kiev să o folosească, pentru a rezolva cele întâmplate şi în curs de evoluţie în Crimeea. Să ne aducem, totuşi, aminte că preşedintele Viktor Ianukovici - îi spun "preşedinte", în virtutea obiceiului de a numi un fost şef de stat, cu titulatura pe care a avut-o ultima dată - este cel care l-a demis pe fostul şef al Statului Major General al Armatei Ucrainene, care a refuzat să scoată trupele în stradă. De altfel, până la...

Realizator: Seamănă un pic cu scenariul de la Revoluţia din 1989. Şi noi am avut un şef al Marelui Stat Major, care a fost sinucis în acea zi.

Ion Petrescu: Da, a fost ajutat să treacă Styxul. În acelaşi timp, până la numirea actualului ministru al apărării, nominalizat în cadrul emisiunii, fostul şef al Statului Major General fusese împuternicit temporar de Parlament să supervizeze activitatea fostului ministru al apărării. Contează să ştim un lucru: Ianukovici vorbeşte de nefolosirea armatei, în condiţiile în care preşedintele interimar şi noul premier al Ucrainei au apreciat în declaraţii publice, acum cunoscute, că, la nevoie, inclusiv armata va interveni pentru rezolvarea situaţiei din Crimeea. Şi în Crimeea, trebuie să spunem lucrurilor pe nume, este vorba de paraşutişti militari, care au ocupat clădiri ale Guvernului şi ale Parlamentului, au ridicat Drapelul Rusiei, iar calmul forţelor de ordine ucrainene arată că se aşteaptă măsuri adecvate. Până la ora în care discutăm noi, din fericire, autorităţile de la Kiev au dat dovadă de reţinere, de luciditate, căutând soluţii adecvate.

Realizator: Aşadar, Parlamentul din Crimeea, peninsulă rusofonă din sudul Ucrainei a votat astăzi pentru organizarea la 25 mai a unui referendum pentru mai multă autonomie, au anunţat surse ale legislativului local, citate de ITAR-TASS şi RIA Novosti. Domnule colonel, de unde aveţi aceste informaţii precum că acele trupe ar fi paraşutişti ruşi?

Ion Petrescu: Este vorba de imagini pe care le pot găsi şi ascultătorii noştri pe YouTube, le-am vizualizat, pe blogul meu de pe Adevărul.

Realizator: Imagini din aceste zile.

Ion Petrescu: Imagini care au fost transmise astăzi, cu declaraţii de astăzi a locuitorilor din Crimeea şi este clar că una dintre declaraţii, a cetăţeanului care poartă chiar un fular cu culorile negru şi portocaliu, care sunt culorile celor care au luptat în ultimul Război Mondial şi au învins, a răsăritenilor care au învins, sunt un indiciu că acolo sunt oameni înarmaţi, oameni care ştiu ce au de făcut, dovadă că au comunicat, că nu au mandat să negocieze şi aşteaptă instrucţiuni. Numai oameni cu o mentalitate militară pot avea asemenea atitudini în relaţia cu negociatorii care au intrat în clădire să discute cu ei.

Realizator: Fermă şi clară, da.

Ion Petrescu: Fermă, clară şi verificabilă.

Realizator: Da. Şi, cu siguranţă că acei localnici ştiu să facă, cu uşurinţă, diferenţa dintre trupe ruseşti şi trupe ucrainene.

Ion Petrescu: Să mai spunem un lucru, că până la momentul emisiunii noastre, blindate ale forţelor armate ruse, care se află în mod legal în locuri de încărtiruire a trupelor ruse din Crimeea au ieşit în câteva exerciţii de mărşăluire pe stradă, fără să producă niciun fel de alt semnal, decât că... suntem aici, rulăm, suntem dinamici... dar, în acelaşi timp, au fost atenţionaţi de către premierul actual de la Kiev că este cazul să rămână în cadrul perimetrului lor şi să-şi vadă de atribuţiile lor.

Realizator: Atenţionările nu au venit nu numai de la Kiev, vom vedea în minutele următoare. NATO apreciază că armata Ucrainei nu s-a implicat în suprimarea manifestaţiilor de la Kiev, este un mesaj pozitiv pentru militarii din Ucraina. Mesajul a fost transmis astăzi, în cadrul Comisiei NATO-Ucraina, care s-a desfăşurat la Bruxelles. Cerasela Rădulescu a realizat o sinteză a acestor dezbateri. Corespondenţă de la Bruxelles. 

Reportera Cerasela Rădulescu - Vom continua să urmărim îndeaproape evoluţiile din Ucraina, spun miniştrii apărării din statele membre NATO şi amintesc parteneriatul pe care îl are Ucraina cu Alianţa, reprezentat de Comisia NATO - Ucraina. Prin acest cadru de parteneriat, alianţa se declară pregătită să continue să se implice în Ucraina şi să sprijine punerea în aplicare a reformelor. Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, la încheierea reuniunii de astăzi. Mykhailo Iezhel, din Ministerul Apărării al Ucrainei explică aliaţilor situaţia din ţara sa.

Anders Fogh Rasmussen: Am reafirmat dorinţa noastră de a continua parteneriatul cu Ucraina, în cadrul comisiei NATO-Ucraina, ce s-a întâlnit astăzi, aici. Avem o cooperare excelentă privind reforma în domeniul apărării. Apreciem faptul că Ucraina colaborează la operaţiunile militare ale Alianţei şi contribuie la forţa de reacţie rapidă a NATO. Şi astăzi am stabilit, de ambele părţi, că rămânem decişi să dezvoltăm această colaborare. Reforma apărării şi cooperarea militară rămân priorităţi-cheie, mai spun miniştrii apărării ai NATO, care apreciază faptul că Forţele Armate Ucrainene nu au intervenit în criza politică. Astăzi, miniştrii apărării au cerut Rusiei, pe fondul evenimentelor din această dimineaţă, din Crimeea, în sudul Ucrainei, să nu contribuie la escaladarea tensiunilor în această zonă, unde persoane înarmate au ocupat clădirile Parlamentului şi Guvernului.  Rusia trebuie să dea dovadă de transparenţă, în ceea ce priveşte exerciţiile sale militare de-a lungul frontierei Ucrainei şi să nu ia măsuri ce ar putea fi interpretate greşit sau care ar putea conduce la o eroare de calcul, într-o perioadă delicată, a declarat la sfârşitul unei reuniuni NATO şi secretarul american al apărării, Chuck Hagel. Germania este preocupată şi ea de evenimentele din Crimeea, şi trebuie evitată o destrămare a Ucrainei, a afirmat la rândul său ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen. Pe de altă parte, nici armata americană şi nici Alianţa Nord-Atlantică nu au întocmit planul de acţiune, care să prevadă modalitatea de răspuns în eventualitatea unei operaţiuni militare ruse în regiunea autonomă Crimeea, din Ucraina, a declarat generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor aliate din Europa. Potrivit generalului american, NATO nu a decis redesfăşurarea unor unităţi militare, ca urmare a tensiunilor din Ucraina.

Realizator: O sinteză pentru "Euroatlantica" transmisă de la Bruxelles de Cerasela Rădulescu.

Ion Petrescu: Aş vrea să fac câteva completări. În primul rând, că faţă de ceea ce a afirmat Chuck Hagel, există o altă declaraţie a secretarului general NATO, Rasmussen, care a declarat public că ruşii au fost transparenţi, au anunţat NATO, au anunţat OSCE şi aceste exerciţii intră în logica antrenării Forţelor Armate Ruse. Deci, la nivelul secretarului general NATO se apreciază că Forţele Armate Ruse au procedat corect. În ceea ce priveşte standardele practicate în NATO, este primul pas. Spre deosebire de Georgia, care atunci când, în 2008, a atacat prima, nu a cerut, prin Consiliul Euro-Atlantic, ca aliaţii să o ajute în evenimentele nedorite de atunci, de data asta Ucraina a cerut dialogul cu NATO, iar dacă lucrurile ar evolua de o manieră pe care nimeni nu o doreşte, există încă un organism, o structură, Consiliul NATO-Rusia care, în mod firesc, ar trebui să ia în dezbatere ceea ce ar putea să pună în primejdie stabilitatea în zonă. Cât priveşte declaraţia americanilor, că nu au luat nicio măsură, într-adevăr, ca din întâmplare, pe YouTube a fost difuzat un film cu antrenamentele paraşutiştilor americani pentru acţiuni în situaţii de criză, de la baza militară Camp Lejeune.

Realizator: Vom urmări aceste, să spunem, conflicte la nivel informaţional şi mediatic în emisiunile următoare. Până atunci, însă, Ministerul de Externe şi-a exprimat din nou astăzi preocuparea în legătură cu impactul evoluţiilor din Ucraina asupra etnicilor români. Pe acest subiect a avut loc o dezbatere, la care a participat şi Carmen Gavrilă.

Reportera Carmen Gavrilă: În contextul abrogării Legii privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic, Ministerul de Externe a transmis că speră ca autorităţile de la Kiev să facă demersuri cât mai rapide, pentru elaborarea şi adoptarea unor noi reglementări cuprinzătoare în materie. În acest moment, Ucraina nu este departe de riscul de a fi calificată drept stat eşuat, în condiţiile în care se discută despre separatism, pe deasupra complicaţiilor politice interne. Cum poate articula România, în aceste condiţii, o strategie diplomatică faţă de Ucraina, mai ales că avem acolo minoritari români, cărora nici în trecut nu le-a fost protejată sau menajată identitatea. Dar în ecuaţie intră inclusiv interesele regionale ale României, a explicat fostul ministru de externe Sergiu Celac, la dezbaterea "Ucraina, ajunsă la punctul de pierdere", organizată de Fundaţia Titulescu.

Sergiu Celac: Pentru noi, evoluţiile din Ucraina contează fundamental din punctul de vedere al interesului naţional, inclusiv al intereselor de securitate naţională şi contează sub două aspecte: pe de-o parte, în relaţia bilaterală directă România-Ucraina, cel mai mare vecin direct al României, cu o populaţie dublă, cu un potenţial economic redutabil şi cu nişte potenţiale interese economice reciproce, dacă vrem, într-adevăr, să facem paşi înainte uriaşi. În al doilea rând, avem interese legate de raportarea la Republica Moldova care, să ne amintim, are doar doi vecini: România şi Ucraina. Orice evoluţii neaşteptate în Ucraina ne afectează nu numai direct, ci şi prin ricoşeu, prin posibilele influenţe asupra atitudinii politice şi chiar a raportului de forţe interne şi opţiunilor care ar putea să se modifice pentru Republica Moldova.

Reporter: Cei mai mulţi analişti sunt pesimişti în legătură cu viitorul Ucrainei şi cu şansele de stabilizare. În plus, evoluţiile din Ucraina se suprapun pe un an politic european, care predispune, din cauza alegerilor europarlamentare, mai degrabă spre introspecţie decât spre mari proiecte europene de politică externă.

Realizator: O sinteză semnată Carmen Gavrilă. Reamintim că Parlamentul ucrainean a abrogat duminică o lege, adoptată în 2012, în mandatul lui Ianukovici, care stabilea cadrul legal pentru o extindere a folosirii limbilor minorităţilor şi care a permis utilizarea rusei în estul ţării şi, bineînţeles, a limbii române. Alexandr Beleavski, suntem din nou  în legătură cu tine. Ne confirmi?

Reporterul Alexandr Beleavski: Da, într-adevăr, a fost una din greşelile grave, pe care le-a comis noua putere, pentru că a fost criticată de întreaga comunitate europeană, OSCE-ul a trimis un reprezentant special pe această temă aici, la Kiev, şi o bună parte din reacţiile împotriva noii puteri au ca pretext, cel puţin, această lege a limbilor regionale. Pe de altă parte, aş dori să atrag atenţia asupra unui element care se conturează, care a scăpat deocamdată discuţiei, dar care ar trebui urmărit mâine. Este vorba de corelarea acestor două elemente. Faptul că noile autorităţi din Crimeea, este vorba deci de noul prim-ministru, de Parlamentul în varianta actuală şi de primarul Sevastopolului, care a fost ales acum câteva zile, de o Adunare Generală. Funcţia de primar acolo practic nu a existat din motive de diverse încurcături legislative, nu are aceasta importanţă. Practic, Crimeea, în momentul de faţă, este o regiune care şi-a declarat, dacă vrei, şi-a confirmat credinţa fostului preşedinte. Este o situaţie absolut nouă pentru că, dacă Viktor Ianukovici şi-a făcut tot astăzi apariţia publică, nu este un fapt întâmplător, mâine dă o conferinţă de presă şi dacă după această conferinţă de presă el s-ar întâmpla să se întoarcă în Crimeea, ca într-un teritoriu al Ucrainei care, în continuare îl consideră preşedinte legitim, s-ar putea ca situaţia să se schimbe pentru că aş dori să atrag atenţia asupra unui element.

Realizator: Scurt.

Reporter: În declaraţia pe care a făcut-o, Ianukovici a dat de înţeles că se consideră în continuare comandant suprem şi a cerut armatei şi a ordonat armatei să nu intervină în conflictul politic.

Realizator: Iată pericolul secesiunii. Mulţumim Saşa. Am fost în legătură cu Kiev. Să amintim încă o ştire de astăzi de la Bucureşti. Un avion militar, echipat medical, a fost pregătit astăzi să decoleze către Kiev şi să preia 12 ucraineni, răniţi în conflictele din această ţară pentru a fi trataţi în România, se arată într-un comunicat emis de Ministerul Afacerilor Interne. La sediul MAI a avut loc o şedinţă operativă pentru organizarea unei misiuni umanitare. În acest sens, un avion al Ministerului Apărării, care va avea la bord o echipă de medici SMURD, va decola către Kiev de-ndată ce autorităţile române vor fi anunţate că persoanele rănite sunt pregătite pentru transport. De asemenea, tot o ştire importantă de astăzi, Ucraina doreşte să semneze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, la summitul UE din 20-21 martie, a declarat un diplomat ucrainean de rang înalt, astăzi, la Bruxelles. Domnule colonel Ion Petrescu, ne apropiem de finalul emisiunii. Este momentul acesta, este un T0, de unde România ar trebui să înceapă să construiască o nouă strategie de politică externă vizavi de Ucraina?

Ion Petrescu: Întrebarea dumneavoastră este retorică. Discutasem şi înainte de emisiune şi aşa cum am şi scris, cred că este momentul să fie numit un Înalt Reprezentant al Guvernului României pentru Ucraina, există o funcţie similară pentru Republica Moldova şi în cadrul actualei reeechilibrări a Guvernului de la Bucureşti ar fi o măsură înţeleaptă, un chip nou, o voce nouă, un om dinamic, să vină cu soluţii concrete pe o zonă care ne interesează pe toţi. Dar mai fac o precizare: vineri am fost invitat la Ambasada Rusiei, cu ocazia Zilei Apărătorului. Am discutat atât cu ambasadorul Rusiei, cât şi cu ataşatul militar rus. Două idei am reţinut: faptul că din punctul de vedere al Moscovei şi au dreptate, Europa nu este doar Uniunea Europeană şi trebuie să fie o Europă întreagă de la est la vest. În acelaşi timp, preocuparea reală a Rusiei, în momentul de faţă, o constituie grupurile înarmate pe care ei nu le-au putut identifica ca origine, ţel şi acţiune viitoare.

Realizator: Există un pericol, mai mult sau mai puţin iminent, de secesiune a Ucrainei?

Ion Petrescu: Din perspectiva reîntoarcerii lui Ianukovici este posibil să fie un compromis. Motivul este că, de două zile, presa americană vorbeşte de relaţia foarte bună dintre Joe Biden şi preşedintele Ianukovici şi s-ar putea ca acest compromis, deloc sigur în momentul de faţă, să fie ca preşedintele Ianukovici să se reîntoarcă până în decembrie, conform înţelegerii scrise şi care, de data aceasta să fie şi cu acordul Rusiei validată, iar în schimb guvernul de la Moscova să recunoască actualul guvern de la Kiev.

Realizator: Există şi posibilitatea ca Ianukovici să se întoarcă numai în Crimeea şi să fie recunoscut preşedinte numai în acea zonă, conducând această acţiune la secesiunea Ucrainei?

Ion Petrescu: Teoretic, da, dar practic, eu cred că Ucraina, care este stat partener al NATO, va rămâne un stat unitar.

Realizator: "Euroatlantica" la final. Ediţie dedicată evoluţiilor din Ucraina.

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.


Etichete Radu DobritoiuIon PetrescuNicu PopescuCerasela RadulescuCarmen GavrilaAlexandru Beleavski

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live