Tradiţii şi obiceiuri dedicate zilei de 24 februarie, ziua de Dragobete

Lumea satului din judeţul Olt mai păstrează încă şi astăzi unele tradiţii şi obiceiuri dedicate zilei de 24 februarie, ziua de Dragobete.

Muzeograful Claudia Balaş, de la Muzeul Judeţean Olt, spune că, în satele judeţului Olt, dacă timpul era favorabil, fetele şi flăcăii organizau hora satului în pădure unde dansau, chiuiau, se veseleau, culegeau primele flori ale primăverii şi glumeau între ei. Glumele se refereau mai ales la simpatiile sau antipatiile dintre fete şi băieţi.

Fetele culegeau florile de primăvară pe care le păstrau la icoană, fiind folosite în diverse farmece şi descântece de dragoste.

În această zi, fetele purtau la ureche muguri ai arborilor de pădure pe care chiar ele îi culegeau şi îi numeau Dragobeţi, simbol al dragostei juvenile. Considerând că sărutul în ziua de Dragobete este de bun augur, fetele se lăsau şi chiar doreau să fie sărutate de băieţi. La sat se poate auzi şi astăzi zicala „Dragobetele sărută fetele!”. Fiecare băiat căuta să-şi sărute partenera preferată în văzul tuturor.

Când doi tineri doreau să sărute aceeaşi fată, ea se lăsa sărutată de cel pe care-l prefera. Fata care era sărutată în văzul tuturor se considera logodită cu partenerul ei de sărut, pe un an, pentru a putea urmări cât de constante sunt sentimentele lor reciproce. Părinţii erau satisfăcuţi sau nesatisfăcuţi, după pretenţiile ce le aveau pentru copiii lor.

Tot de Dragobete se făceau însurăţirile între fete şi înfrăţirile între băieţi, mai rar între băieţi şi fete. Aceste fraternizări se realizau prin îndeplinirea unor rituri vechi, cu substrat magic. Din păcate, această frumoasă zi a dragostei, născută pe pământ românesc, încă vie în satele olteneşti, intim legată de ritmurile naturii este concurată de Sf. Valentin, o sărbătoare de import - transmite corespondentul RRA Laura Stoican.