Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: M3 - MUZICA DE LA 3 Marţi, 02 Iunie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Ioana Dogaru

4 Ianuarie 2011
Vizualizari: 7291
Comentează add

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat legea educaţiei care aduce schimbări importante ale sistemului de învăţământ. Ministrul educaţiei Daniel Funeriu este invitat miercuri de la ora 13.30 la Radio România Actualităţi.

Top argumente pro şi contra legii educaţiei

ioana-dogaru

Legea educaţiei a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu şi va intra în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Curtea Constituţională a României a decis marţi că legea educaţiei, pe care guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului, este constituţională, după ce judecătorii au respins sesizările depuse de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, şi de parlamentari ai PSD, PC şi PNL.

Noua lege a educaţiei naţionale aduce schimbări importante atât în ceea ce priveşte structura sistemului de învăţământ, cât şi privind principalele examene, fie că e vorba de elevi sau de titularizarea profesorilor.

Sistemul de educaţie se descentralizează

Sistemul de educaţie se descentralizează, devenind parte a comunităţii locale, au explicat iniţiatorii legii.

"Noua lege stimulează competiţia între şcoli şi universităţi. De asemenea noua lege dă deplină stabilitate sistemului, ancorându-l însă în realităţile comunităţilor locale", spune Traian Băsescu.

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, fostul ministru Andrei Marga a declarat pentru RFI că legea educaţiei are ca scop politizarea învăţământului.

"Este o lege prin care se vrea politizarea învăţământului. Şi preuniversitar şi universitar. Legea distruge statutul profesorului din învăţământul general şi mediu", a spus Andrei Marga.

Predarea istoriei şi geografiei şi în limbile minorităţilor

Principala critică pe care social-democratii au adus-o proiectului de lege a educaţiei este predarea istoriei şi geografiei în limba maghiară.
 
"Acum elevii maghiari fac 3-4 ore în plus în limba română. Dacă şi istoria şi geografia vor fi predate în limba maghiară, ramân doar orele de limba română, care şi acelea sunt făcute de suplinitori maghiari care nu cunosc bine limba română", a declarat liderul grupului deputaţilor PSD, Mircea Duşa.

Preşedintele a declarat că cea mai lipsită de onestitate  critică în ce priveşte această lege vine din zona discursului naţionalist.

"Le-aş aminti celor care se tem de studii în limba minorităţilor una dintre tezele care au stat la baza realizării României Mari. În 1918, la Alba Iulia, una dintre teze era următoarea: fiecare popor - se referea la minorităţi - deci fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie. Era una dintre tezele care crea garanţie minorităţilor că îşi vor putea menţine valorile culturale în interiorul graniţelor României Mari", a declarat Traian Băsescu.

Titularizarea nu se va mai face la nivelul sistemului, ci pe post

Apar schimbări în conducerea şcolilor, unde profesorii nu vor mai avea majoritatea în consiliile de administraţie, sau referitoare la felul în care unităţile de învăţământ vor primi finanţare.

"Titularizarea nu se va mai face la nivelul sistemului, ci pe post, la nivelul şcolii, angajarea urmând a se face prin încheierea unui contract individual de muncă de către directorul unităţii, cu aprobarea Consiliului de Administraţie", a menţionat Traian Băsescu

Preşedintele consideră că această prevedere va creşte calitatea resursei umane, pentru că orice dascăl va fi obligat să aibă un masterat didactic, cu o durată de minim doi ani.

Federaţiile sindicale din învăţământ se declară în continuare nemulţumite de prevederile Legii educaţiei asumate de Guvernul Boc.

Din punctul lor de vedere, titularizarea pe post nu va mai putea asigura protecţia socială a dascălilor, în condiţiile în care - susţin ei - se continuă politizarea excesivă a unităţilor de învăţământ.

Deşi sindicaliştii au cerut ca finanţarea de bază de la bugetul statului să se facă direct către unităţile de învăţământ, actul normativ amintit stipulează că aceasta se va face prin bugetele locale, la fel ca şi finanţarea complementară.

Clasa a IX-a va trece la gimnaziu

Potrivit legii educaţiei naţionale asumate de guvern, învăţământul primar va avea o durată de 5 ani, fiind format din clasele I-IV plus clasa pregătitoare. În plus, clasa IX-a va trece la gimnaziu, învăţământul obligatoriu fiind astfel de 10 ani. 

Şeful statului a afirmat că prin această prevedere se face transferul de la un învăţământ care avea la bază acumularea de informaţii la un învăţământ centrat pe dezvoltarea de competenţe, ceea ce corespunde şi dezideratelor europene.

Fostul ministru al educaţiei(PSD), Ecaterina Andronescu, consideră că sistemul nu este pregătit pentru un învăţământ primar de cinci clase, existând un deficit de personal. Totodată ea consideră că încheierea învăţământului obligatoriu în clasa a noua îi va afecta mai ales pe copiii din mediul rural, care vor rămâne la finalul clasei a noua fără o pregătire profesională.


Etichete legeeducaţiePSDTraian BăsescueleviEcaterina Andronescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live