Soldat al armatei americane. Foto: Arhivă Reuters.

Şeful serviciului naţional de informaţii american James Clapper a transmis Congresului un raport în care avertizează că Brigada Quds iraniană vrea să-şi activeze celulele teroriste de pe teritoriul SUA pentru represalii faţă de sancţiunile tot mai dure impuse Iranului.

 

În Iran circulă tot felul de legende despre Brigada Quds (Forţa Ierusalimului în original), văzută ca un instrument de rezolvare a treburilor murdare ale regimului, de la asasinarea dizidenţilor din străinătate, aşa cum s-a întâmplat în anii 80, la antrenarea luptătorilor din diverse mişcări teroriste.

 

Brigada Quds numără, potrivit unro surse iraniene între 2000 şi 5000 de membri şi este parte din Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice (la care iranienii se referă cu numele "Pasdaran”).

 

CGRI şi Quds au fost creaţia părintelui republicii islamice, ayatollahul Khomeini, după revoluţia din 79, care dorea un corp de elită profund loial noului regim şi care să contracareze eventuala opoziţie din partea armatei regulate în care ayatollahul nu avea încredere.

 

Video: Ameninţarea iraniană. Sursa: Reuters.

 

CGRI şi Quds sunt, teoretic, sub comanda directă a liderului suprem, independente de armata regulată naţională.

 

Tot CGR, prin brigada Al Quds, are ca scop exportarea ideologiei republicii islamice, peste tot în spaţiul musulman, şiit şi sunit deopotrivă şi se ocupă de coordonarea mişcărilor militante islamiste ca Hezbollahul libanez, Hamas şi Jihadul Islamic în Fâşia Gaza ori mişcări din Azerbaijan, Irak, Afganistan, Pakistan şi Asia Centrală.

 

 

Liderul revoluţiei islamice, Ruhollah Khomeini a insistat în repetate rânduri că Pasdaran şi Brigada Quds trebuie să fie gardieni ai regimului dar să nu se implice în politică, lucru care nu mai este valabil de la alegerea lui Mahmud Ahmadinejad întâi ca primar al Teheranului şi apoi ca preşedinte în 2005.

 

În ultimii ani, numeroşi membri Pasdaran şi Quds au lăsat armele, dar nu şi loialitatea faţă de cele două corpuri de elită, şi au trecut în politică.

 

Însuşi preşedintele Ahmadinejad a fost membru al Brigăzii Quds, la fel actualul primar al Teheranului, iar ca posibili viitori preşedinţi din 2013 sunt menţionaţi extrem de des carismaticul comandat al Brigăzii Quds, Qassem Suleimani şi adjunctului său, generalul Esmail Qani,  coordonator al operaţiunilor iraniene din Afganistan şi Pakistan.

 

În 2009, la Teheran, am vorbit cu Reza, doar cu numele fost membru CGR, pentru că mi-a spus că deviza lor este "odată Pasdaran, mereu Pasdaran”.

 

Reza mi-a explicat de ce Pasdaran şi Quds s-au implicat în politică, în pofida dorinţei ayatollahului Khomeini: "Aşa interpretăm noi ce înseamnă apărarea republicii islamice, gărzile pot administra Iranul mai bine decât politicienii de până acum, inclusiv mai bine decât unii clerici care sunt corupţi şi s-au îndepărat de la idealurile revoluţiei islamice”.

 

 

În ce priveşte activitatea Quds, Reza s-a înfuriat când am adus vorba despre asasinate şi antrenarea de terorişti străini: "Păi ce, americanii nu-i asasinează pe cei care aduc atingere securităţii statului, nu ei au înarmat talibanii, de ce noi am fi acuzaţi dacă facem asta?”.

 

Brigada Quds a alimentat cu arme şi luptători Alianţa Afgană a Nordului împotriva talibanilor, duşmani de moarte ai regimului de la Teheran.

 

Potrivit presei iraniene Quds ar fi colaborat cu serviciile secrete americane împotriva talibanilor şi a Al Qaeda, ba chiar ar fi asasinat sau prins lideri ai mişcării, iar membrii Quds sunt activi pe teritoriul Pakistanului şi în Asia Centrală unde subminează activităţile mişcărilor finanţate de Arabia Saudită şi unde promovează un islam şiit politic în comunităţile şiite şi sufite.

 

Legătura dintre Quds şi Hezbollahul libanez nu mai este demult niciun secret, în condiţiile în care în Valea Bekaa din Liban şi la Teheran, în Iran, sunt organizate, de mai multe ori pe an, tabere de antrenament în comun.

 

În ce priveşte sprijinul pentru Hamas şi Jihadul Islamic, în 2006, în Fâşia Gaza, un lider al Jihadului Islamic, Yafez Azzam, mi-a declarat că "scopul Jihadului Islamic Palestinian este instaurarea unui stat islamic sunit similar celui şiit iranian” iar un membru Hamas, mi-a spus că cel mai bun prieten al mişcării este Iranul.

 

 

Faptul că în mandatele preşdintelui Ahmadinejad, aproape toate funcţiile locale, inclusiv de guvernatori de provincii, au fost acordate unor membri Pasdaran şi Quds, tot ei inlocuind şi cea mai mare parte a corpului diplomatic iranian, iar în Parlament s-a coagulat o tabără ultraconservatoare formată tot din membri ai celor două corpuri de elită, şi pe deasupra pregătirile pentru ca funcţia de preşedinte să ajungă în mâinile Quds, demonstrează că Iranul trece printr-o transformare de regim, dar nu în direcţia reformatoare dorită de Occident.

 

Conducerea Iranului de mâine pare să se construiască pe baze militare, sau mai bine zis paramilitare, de vreme ce nu este vorba despre armata regulată, aşa cum s-a întâmplat în Siria sau Egipt.

 

Teoretic Quds şi Pasdaran sunt sub comanda liderului suprem, însă în ultimii ani,  influenţa lui Khamenei asupra lor pare să fi scăzut iar cele două corpuri de elită enunţă, prin aripa politică, o agendă proprie de tranformare a ţării, după cum acuză unii parlamentari conservatori iranieni, pe coordonate în primul rând ultranaţionaliste, ceva nou în politica iraniană.

 

Aşadar, din nou Iranul dă dovadă de un parcurs politic original – de la singura republică islamică la singurul regim paramilitar islamist.

Citește mai multe articole
de Carmen Gavrilă

Toate

VideoNews

• 

  Inundaţii în Australia

  Inundaţii în Australia

• 

  Deschiderea Târgului Gaudeamus

  Miercuri a avut loc deschiderea ediţiei a 18-a a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de Învăţătură, organizat de Radio România.

• 

  "Presiuni sporite" asupra Greciei

  Liderii europeni au sporit marţi, presiunea asupra Greciei, nemulţumiţi de anunţul surpriză al premierului elen privind organizarea unui referendum pe tema planului de salvare.

• 

  Vremea severă a lăsat 4 milioane de americani fără curent electric

  În pofida eforturilor, aproximativ 4 milioane de americani continuă să nu aibă curent electric, după căderile masive de zăpadă din ultimele zile.

• 

  Proteste în urma condamnării Iuliei Timoşenko

  Un tribunal din Kiev a condamnat-o pe Iulia Timoşenko, la şapte ani de închisoare, într-un proces în care era acuzată de abuz de putere.

• 

  Flori şi lumânări la sediul Apple din California

  Steve Jobs, fost director general şi cofondator al Apple, a decedat miercuri la vârsta de 56 de ani, în urma unor grave probleme de sănătate.

• 

  Tomas Tranströmer, surprins de câştigarea premiului Nobel

  Poetul suedez Tomas Tranströmer a primit premiul Nobel 2011 pentru literatură, datorită imaginilor condensate şi translucide oferă un acces proaspăt la realitate, după cum au explicat reprezentanţii comitetului Nobel.

• 

  Primul zbor al Boeingului 787 Dreamliner

  După trei ani de amânări şi costuri de miliarde de dolari, compania Boeing a livrat primul 787 Dreamliner grupului japonez All Nippon Airways. Vezi în ştire o galerie foto cu noul avion.

• 

  Executat după deliberări record

  În statul american Georgia a fost executat Troy Davis, condamnat la moarte într-un caz care a atras atenţia internaţională, după formularea unor îndoieli în ce priveşte modul în care ar fi fost instrumentat cazul.

• 

  Zeci de cadavre abandonate, găsite într-un oraş mexican

  Cadavrele a cel puţin 35 de persoane au fost găsite abandonate pe o şosea dintr-un oraş din estul Mexicului. Persoanele găsite sunt suspectate de legături cu grupări criminale organizate, informează AFP.

Instalaţi flash pentru a vizualiza această sectiune.