Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Fotbal Luni, 18 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Annamaria Damian, corespondent RRA în Spania

1 Octombrie 2010
Vizualizari: 3926
Comentează add

Interviu cu autoarea unui studiu comandat de OSCE, Teresa Sordé, cercetător în Grup de Studiu al Migraţiei şi al Minorităţilor la Universitatea autonomă din Barcelona.

Studiu privind situaţia ţiganilor imigranţi din Spania

annamaria-damian-corespondent-rra-in-spania

Teresa Sorde. Foto: Annamaria Damian.

Când a început studiul şi de ce l-aţi realizat?

Studiul a fost comandat de OSCE, biroul din Varşovia, pentru că există, la nivelul organizaţiei, o preocupare pentru situaţia ţiganilor din Italia. Din acest motiv am fost solicitată să realizez această cercetare despre ţiganii imigranţi din Spania.

Dat fiind că nu există metode de aflare exactă a numărului de romi de naţionalitate română, după această cercetare, se poate spune aproximativ câţi ţigani români sunt în Spania?

Dat fiind că în Spania nu se înregistrează persoanele după etnie, este dificil să aflăm un număr exact, aşa că putem cunoaște doar un număr verificat  al românilor din Spania, dar nu şi etnia acestora. Acest studiu e unul calitativ, nu avea ca obiective nici sondajul, nici numărul ţiganilor. Alte studii au făcut estimări, se vorbeşte în termeni generali şi numărul ar putea fi între 2 şi 3 mii în zona Barcelona şi aproximativ 7 sau 8 mii în zona Madridului.

De ce aţi denumit această cercetare ¨Dărâmând ziduri¨?

Studiul o să apară în limba engleză, la editura Hipatia şi cuprinde, între altele, o serie de interviuri cu oameni politici din Barcelona şi Madrid, angajaţi în departamentele de migraţie, dar şi pe ţiganii din comunităţile de imigranţi sau pe cei implicaţi în programele destinate ţiganilor.  Am cules şi poveştile de viaţă ale unora din membrii comunităţilor de ţigani, în principal din România, dar şi din Bulgaria sau din alte state.

În aceste poveşti nu ne interesa numai să analizăm situaţia fiecăruia, ci şi  să denunţăm aceste ziduri pe care le întâmpină aceste persoane, dar şi să sugerăm strategii rezultate din viața de zi cu zi, din alianţe, din comuniunea şi dialogul cu alte grupuri, cum e cel al ţiganilor autohtoni spanioli.

Aceste strategii sunt sugerate pornind de la cum depășesc aceşti oameni situaţii de excluziune socială. Luptând, de pildă, pentru un acces mai mare la educaţie. Toate familiile cu care am vorbit ne-au spus că doresc să îşi şcolarizeze copiii, este o necesitate şi ei insistă în acest sens. Este foarte important ca după acest efort pe care îl presupune procesul migratoriu, să fie găsite acele oportunităţi pentru o viaţă mai bună, motivul, de fapt, al emigraţiei.

Cunoaşteţi situaţia din Barcelona şi pentru că aţi stat de vorbă cu responsabili din administraţie, ce părere aveţi despre faptul că unii candidaţi folosesc ţiganii români drept temă de campanie electorală? Mă refer la recenta vizită a dnei Alicia Sánchez Camacho, împreună cu o doamnă deputat din Franţa, din partidul lui Sarkozy, în cartierele unde trăiesc şi ţigani români, care par sa cauzeze probleme, pentru a demonstra că ordinea, liniştea şi curăţenia ar putea fi stabilite dacă aceşti oameni ar dispărea din zonă.

Problemele care apar vin din ceea ce numim convieţuire şi din condiţiile de viaţă. Dacă într-un apartament trăiesc 20 de persoane, e clar ies pe stradă şi ocupă spaţiul public. Apar probleme, oriunde, în orice loc, din aceste motive. Poate că în Catalunia diferența e dată Planul de Integrare a Populaţiei Imigrante, care are politici ce abordează aceste probleme şi provocări, ia în considerare grupurile implicate şi care soluţionează problemele de integrare şi care a dezvoltat măsuri specifice pentru toţi ţiganii, fie autohtoni, fie imigranţi. 

În ceea ce priveşte folosirea electoralistă a rasismului deja existent, este exact ce face Sarkozy în Franţa: căutarea disperată a voturilor, dar asta duce la distrugerea prestigiului partidelor din care fac parte, ducând chiar la situaţii jenante, facându-i pe mulţi membrii ai acestor partide, la nivel european, să se simtă ruşinaţi de acțiuni sau declaraţii de acest fel. În cazul lui Sarkozy, Franţa, ca stat, este în această situaţie de pierderea a prestigiului.

Convieţuirea dificilă şi situaţia actuală pot să îi ajute sau nu pe politicieni să câştige voturi, în cazul Cataluniei de exemplu?

  

În Catalunia, unde exemplele negative sunt compensate de nenumărate exemple pozitive, sunt exemple de convieţuire, de împărtăşit, de solidaritate, dar care nu interesează din punct de vedere electoral, ci este mult mai atractiv conflictul, nu se poate generaliza.

Subliniez că exemplele de convieţuire sunt mai multe decât conflictele.

Studiul “Roma Immigrants in Spain. Knocking Down the Walls” va contribui cumva la crearea acelei politici europene pentru romi pe care o doreşte toată lumea? Incluziune, integrare, condiţii de viaţă mai bune pentru romi sunt cuvintele cel mai des folosite în aceste zile...

Eu sper că da, de fapt de aceea am şi realizat această cercetare, pentru a vedea ce măsuri, ce recomandări se pot folosi şi dezvolta pentru a dărâma toate zidurile care încă există!
 


Etichete Etnia romăziduristusiuOSCESpaniaBarcelonaromivoturiFranţa

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live