Strategia naţională de sănătate

Marţi are ca termen de elaborare şi prezentare publică Strategia naţională de sănătate a României pe anii 2014-2020.

Documentul, lansat în dezbatere publică pe site-ul ministerului sănătăţii, vinerea trecută, încearcă să răspundă la întrebarea "Cum vrem să arate sistemul sanitar din România în 2020?", pornind de la analiza datelor relevante privind indicatorii demografici, ai stării de sănătate a populaţiei, dar şi de la resursele materiale, umane şi financiare.

Obiectivul principal al strategiei este îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, iar aceasta trebuie să se reflecte în creşterea speranţei de viaţă, prevenirea şi reducerea îmbolnăvirilor şi, implicit, în creşterea calităţii vieţii, după cum a declarat, vineri, ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

Sunt avute în vedere trei arii strategice mari, respectiv sănătatea publică, maniera în care se răspunde principalelor probleme de sănătate publică, serviciile de sănătate, modalitatea în care se asigură accesul la servicii şi optimizarea ofertei de servicii pe niveluri de acordare a acestora şi, în fine, măsurile transversale, care presupun abordările intersectoriale, cu impact asupra sistemului sanitar, fiind incluse aici capacitatea instituţională la toate nivelurile şi nevoile de investiţii, cum ar fi cele în sistemele informaţionale şi în infrastructură.

Prevenţia, "o prioritate ce va sta la baza sănătăţii publice"

În privinţa sănătăţii publice, strategia naţională pune prevenţia ca prioritate ce va sta la baza întregii abordări în domeniu, şi asta pe mai multe direcţii, reducerea incidenţei bolilor netransmisibile, care constituie în prezent cauzele majore de morbiditate, dizabilitate şi mortalitate - este vorba aici de bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare, cancerele, bolile sistemului digestiv, ale aparatului respirator şi diabetul.

Se au în vedere serviciile de prevenţie primară, depistarea în faze incipiente de boală şi intervenţiile de screening populaţional organizat, prevenţia secundară, dar şi extinderea şi diversificarea serviciilor care pot fi oferite la nivelul medicinei de familie şi de specialitate, asiguraea accesului la proceduri de diagnostic şi tratament în domeniuo cardiologiei intervenţionale, a chirurgiei cardiovasculare, a spus ministrul Nicolăescu.

O altă direcţie de acţiune priveşte reducerea mortalităţii şi morbidităţii cauzate de bolile transmisibile, a impactului lor pentru individ şi societate pe termen lung, fiind vizată diminuarea semnificativă a incidenţei acestor boli.

Documentul este esenţial în obţinerea de fonduri europene, fiind un angajament asumat prin programul de guvernare şi întărit de acordul cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.