Soluții eficiente pentru limitarea conflictelor cu carnivorele mari

Ciobănescul Românesc Carpatin și gardul electrificat, două soluții eficiente pentru limitarea conflictelor cu carnivorele mari.

Se anunță o toamnă lungă și frumoasă drept pentru care, averizează specialiștii, conflictele dintre comunitățile locale și carnivorele mari se pot înmulți în special în zonele montane. Pentru a preveni eventuale pagube de-o parte și de alta, activiștii de mediu, dar și autoritățile, spun că există două metode care au efect în limitarea acestor întâlniri, în speță gardul electrificat și câinele Ciobănesc Românesc Carpatin. Mai mult, anumite ONG-uri oferă exemple de bune pracici celor care vor să își păstreze turma sau gospodăria intactă.

Gardul electrificat și mentenanța sa

Organizații de mediu precum Fauna și Flora Internațional, Conservation Carpathia sau WWF România, umblă de ani de ani buni prin zonele în care ursul și lupul dau iama în animalele domestice, pentru a explica metode noi și vechi de a reduce chiar sută la sută aceste conflicte. Este vorba de gardul electrificat și câinele Ciobănesc Românesc Carpatin. Ați spune că toată lumea știe despre ce e vorba însă nu mulți cunosc detaliile ce construiesc eficiența celor două instrumente.

Reprezentanții WWF România, cei care instalează și explică ce înseamnă un gard electrificat în jurul țarcurilor sau gospodăriilor, spun că principiul de instalare și materialele sunt simple și ieftine însă cei care le utilizează trebuie să fie atenți la un lucru esențial. Livia Cimpoeru, WWF România, afirmă că firele trebuie instalate astfel încât printre ele să nu se poată strecura lupul sau ursul. Mai mult, iarba trebuie tunsă regulat, în caz contrar iarba care atinge firele electrificate va descărca bateria. Sistemul este eficient în dublu sens: ține animalele domestice în țarcuri și elimină riscul pătrunderii carnivorelor. Mai mult, lupul, animal deosebit de inteligent, interesat de a-și economisi energia, va reține acest obstacol din jurul stânei sau gospodăriei și nu se va mai apropia.

Câinele Ciobănesc Românesc și datele sale genetice

Cel de-al doilea instrument, și cel mai eficient, este câinele, însă nu oricare. Aceleași ONG-uri, prin diverse finanțări și colaborări, dau ciobanilor spre adopție exemplare din rasa Ciobănesc Românesc Carpatin, a nu se confunda cu cealaltă rasă, în speță Ciobănescul Românesc Mioritic, mai înalt și lățos. Alin Alboni, unul din crescătorii de câini cooptați de activiștii de mediu, spune că e foarte important să se mențină rasa pură pentru a se păstra caracteristicile adaptate în sute de ani la mediul și condițiile ciobăniei din Carpați: un câine echilibrat, prietenos cu omul atâta timp cât străinii nu se apropie de locul în care stau animalele domestice. Are un simț extrem de dezvoltat și identifică pericolul, în speță carnivorele, de la distanțe foarte mari. Ca atare, echipa de câini reușește să oprească ursul sau lupul, prin hărțuire, înainte de a ajunge în apropierea stânei.

Diferența genetică dintre metiși (corcituri) și rasa pură de Ciobănesc Românesc Carpatin

Președintele Clubului Carpatin România, Vasile Iclozan, spune că, din păcate, mulți români, inclusiv ciobanii, nu înțeleg importanța de a menține rasa pură așa că vând sau cumpără câini metiși care nu mai păstrează caracteristicile și temperamentul rasei adevărate. Drept urmare, mulți au corcituri, exemplare care nu fac aceeași treabă, așa că ciobanul nu mai are încredere în ideea de câine iar legătura ancestrală dintre cei doi este pe cale de dispariție. El afirmă că mulți ciobani se comportă ca la CAP, în sensul că nu au mândria propriei turme sau a câinilor eficienți, nu au mândria de a aduce turmele intacte din munte. Iar pentru a te făli cu acest rezultat ai nevoie de câini de rasă pură Ciobănesc Românesc Carpatin, singurii ce pot face un serviciu ireproșabil. Pentru a te asigura de acest lucru, câinele trebuie să aibă acte sub egida Asociației Chinologice Române.

Relația dintre stăpân și câine, esențială pentru performanță

Vasile Iclozan și Rangerul Radu Popa (Flora și Fauna Internațional), spun că, dincolo de datele sale genetice, un ciobănesc românesc carpatin eficient este un câine care trebuie tratat ca pe un membru al familiei: hrănit și deparazitat pentru a fi apt fizic, vorbit, socializat și recompensat pentru a fi apt de a-și da viața pentru cioban și stână, familia sa. Pentru că atunci când iese în întâmpinarea ursului sau lupului, acest câine știe că se duce către un pericol ce poate însemna moartea sa. Iar aceste lucruri chiar se întâmplă. De aceea relația cu stăpânul contează nu doar în formarea sa ci pentru a da maximum în caz de atac.

Adevărul trist al ciobăniei din zilele noastre

Radu Popa, ranger în cadrul oranizației de mediu Fauna și Flora Internațional, spune că, din păcate, tratamentul pe care un Ciobănesc Românesc Carpatin îl primește la stână este adesea neprietenos: lături drept mâncare, bătaie drept socializare, tăcere și dezinteres în loc de cuvinte. De unde și eșecul. Și asta pentru că la stână nu mai există personal calificat, personal care să înțeleagă toate obiceiurile și rostul acestora, precum relația dintre câine și cioban. Pe vremuri, spune Radu Popa, în transhumanță, două lucruri erau importante pe drum: mâncarea ciobanului și mâncarea câinilor, ambele transportate de același măgar. Azi, mâncarea câinilor de multe ori nu există, motiv pentru care el pleacă din stână în căutarea hranei. Aceasta este diferența dintre ciobanul de atunci și cel de azi.

Asociația Flora și Fauna Internațional a donat 65 de câini Ciobănesc Românesc Carpatin către diverse stâne. Din păcate, din cauza comportamentului ciobanilor, doar 10 la sută dintre ei au performat. Ca atare, de multe ori se întâmplă ca ONG-urile să retagă acești câini de la stâne. Unii din ei cu coada sau urechea tăiate.

Sfaturi suplimentare

Radu Popa spune că, de la vârsta de 2 luni, când câinele ajunge la stână, acesta trebuie să fie socializat cu turma, cu ciobanii, să-și știe locul de dormit si mâncat în mijlocul lor pentru a ști ce apără. Apoi ciobanul trebuie să-i dea comenzi scurte și clare, să-l recompenseze când face un serviciu bun și să-l strunescă dacă greșește. Însă nu bătaie, pentru a nu-l umili, pentru a nu face din el un câine cu caracter slab.

Apoi, pentru a avea o pază bună, echipa de câini trebuie să fie formată din minimum 4 maximum 6 exemplare. Mai puțin de 4 nu pot face față carnivorelor iar mai mulți de 6 formează grupuri separate care pot începe o competiție, din nou ineficient.

Iar pentru autorități sfatul este să sprijine reînfințarea târgurilor de animale nu doar pentru efectul economic ci și pentru ca ciobanii să poată comunica și învăța bunele practici pierdute. Cât despre gardurile electrificate, Ministerul Mediului intenționează să acorde finanțare nerambursabilă pentru instalarea lor la stâne.

Mai multe detalii despre rasa Ciobănesc Românesc Carpatin și sfaturi despre creșterea lor puteți asculta din interviurile cu rangerul Radu Popa (Flora și Fauna Internațional) și cu Vasile Iclozan (președintele Clubului Carpatin România):