Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: AGENDA GLOBALĂ Vineri, 19 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

13 Februarie 2015
Vizualizari: 2055
Comentează add

Invitat special, profesorul universitar doctor Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, fost ministru de externe.

Situația din Ucraina Situația din Ucraina - Conține audio

radu-dobritoiu

Fostul ministru de externe, Adrian Cioroianu. Foto: Arhivă.

Realizator Radu Dobrițoiu: Şedinţa Consiliului European joi la Bruxelles cu o temă importantă pe agendă: situaţia din Ucraina. România este reprezentată la această importantă reuniune de preşedintele Klaus Iohannis. Summitul are loc după ce la Minsk preşedintele francez, Francois Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel, şi-au petrecut întreaga noapte la negocierile cu preşedinţii rus, Vladimir Putin şi ucrainean, Petro Poroşenko în încercarea de a ajunge la un plan de pace în Ucraina. Kievul şi rebelii au semnat în cele din urmă astăzi dimineaţă o foaie de parcurs vizând reducerea şi dezarmarea forţelor de acolo şi readucerea păcii în Ucraina, care prevede în special instituirea unui armistiţiu de duminică, 15 februarie, şi crearea unei zone tampon lărgite. O noapte lungă, cu un un aşa-zis acord de încetare a focului la final. Ne suprapunem din nou pe actualitate cu Euroatlantica şi vom dezbate acest subiect important pentru viitorul stabilităţii şi securităţii euroatlantice cu impact pentru România.

Asculta aici EUROATLANTICA din 12 februarie 2015

Un invitat special pentru acest subiect, profesorul universitar doctor Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, fost ministru de externe. Şi vom fi în direct cu Bruxellesul, unde se află corespondentul Radio România, Cerasela Rădulescu, Bruxelles, unde în această seară preşedintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire bilaterală cu omologul său Petro Poroşenko pentru o analiză pertinentă adăugăm şi corespondenţe primite din SUA şi Moscova. Avem legătura prin telefon cu profesorul universitar doctor Adrian Cioroianu. Bună seara.

Adrian Cioroianu: Bună seara dumneavoastră şi celor care ne ascultă.

Realizator: Mare plăcere să vă am invitat la "Euroatlantica" ca fost student al dumneavoastră la una dintre cele mai prestigioase facultăţi din România. Cât de mult să credem în acest nou acord de la Minsk, negociat cu greu în ultimele ore?

Adrian Cioroianu: Cu greu şi cu preţul a 16 ore, se pare. Să-l privim ca pe un licăr de speranţă, aceasta e sintagma pe care o folosea doamna cancelar a Germaniei, Angela Merkel, un licăr de speranţă deocamdată. În paralel cu discuţiile care s-au desfăşurat timp de 16 ore, se pare că dincolo de graniţa ucraineano-rusă treceau în continuare arme şi oameni, dar sigur este doar informaţie venită de la Kiev. Prin definiţie este una a unei entităţi implicate. Să sperăm că nu se confirmă, deşi până acum, din păcate, s-au confirmat. E cu totul prematur, pentru că această încetare a focului - şi fac precizarea, nu e vorba de un acord de pace, e vorba de o încetare a focului.

Realizator: Un armistiţiu, mai degrabă.

Adrian Cioroianu: Un armistiţiu, exact, cum se numea în frumosul limbaj al strămoşilor noştri, o tăcere a armelor. Acest armistiţiu ar urma să intre în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică de la ora 00:00. Până atunci se mai pot, din păcate, înregistra victime.

Realizator: Domnule profesor, sunteţi foarte bine informat, aveţi dreptate. Presa de la Kiev a anunţat că aproximativ 50 de tancuri ruseşti au trecut în zonele controlate de separatişti, de asemenea şi foarte multe arme, armament, bineînţeles, să spunem aşa cinic, mai au timp până duminică la ora 00:00 să facă manevre militare. Avem legătura la Bruxelles cu Cerasela Rădulescu. Bună seara, Cerasela.

Reporter: Bună seara, Radu.

Realizator: Te rog să ne faci o sinteză cu ultimele informaţii de la Consiliul European de la Bruxelles în direct pentru Euroatlantica.

Cerasela Rădulescu: Radu, summitul informal continuă şi la această oră. Aş putea spune că acest summit a avut pe agendă subiecte importante cum rar am văzut în ultima perioadă de timp, un summit cu o agendă foarte încărcată, cu subiecte foarte importante. A dominat ideea în această seară, ideea unei condiţionalităţi, un acel dacă, dacă va fi respectată încetarea focului după acordul obţinut la Minsk. În declaraţiile lor, liderii europeni au arătat un optimist moderat şi uneori chiar reţineri legate de această respectare a încetării focului. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European a spus că trebuie să se treacă d ela vorbe la fapte. Reamintim că acordul anterior semnat la Minsk, aşa cum ştim, în luna septembrie, nu este respectat, nu a fost respectat. Există una cord şi o speranţă care este bună, dar nu esenţială - a spus Donald Tusk. La fel şi preşedintele francez, François Hollande, direct implicat în negocierile de la Minsk, el a spus că acordul nu garantează un succes durabil în Ucraina şi a afirmat că următoarele ore sunt hotărâtoare. Este esenţială retragerea armamentelui greu de către Rusia din zona de conflict, afirmă Hollande. Aş menţiona în acelaşi timp şi o altă nuanţă a declaraţiei preedintelui turc, criza din Ucraina, care afectează pe termen lung ordinea geopolitică a Europei, spune el, pentru prima dată după 1989 încoace. De altfel, în mai multe dezbateri publice de aici, de la Bruxelles, s-a analizat tendinţa Rusiei de a schimba graniţele prin forţă. Aşa cum ştim, şefii de stat şi de guvern l-au invitat aici, Radu, la summit pe preşedintele Poroşenko. Invitarea lui a însemnat din nou un mesaj de solidaritate a europenilor care l-au rugat să discute despre evoluţiile din teren. Poroşenko a spus chiar cu o oră în urmă la o conferinţă de presă cu Donald Tusk, că încetarea focului trebuie să fie imediată şi necondiţionată după semnarea acordului, a afirmat el, aşa cum spuneai şi tu şi domnul profesor Cioroianu, teroriştii sprijiniţid e Rusia au lansat din nou ofensivă. Lucru confirmat, aş preciza în această seară într-o declaraţie pentru o agenţie norvergiană de ştiri, de către secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Potrivit lui, violenţele de pe teren vin în contradicţie cu acordul încheiat la Minsk.

Realizator: Cerasela, chiar cu puţin timp în urmă Jens Stoltenberg a făcut această declaraţie şi el îşi exprima speranţa că acordul de la Minsk să reprezinte un pas spre ceea ce el crede că va fi o soluţie de pace durabilă pentru Ucraina. Cred că nu sunt 30 de minute de când secretarul general al NATO a făcut această declaraţie pentru o agenţie de presă norvergiană. Cerasela vom reveni la tine cu siguranţă pentru încă o intervenţie. Suntem foarte interesaţi de ce s-a discutat la întâlnirea bilaterală între şeful statului român, Klaus Iohannis şi omologul său ucrainean Petro Poroşenko. Domnule profesor Adrian Cioroianu se stabileşte în înţelegerea de la Minsk, nu în ultima înţelegere, a doua de la Minsk de azi, că integritatea teritorială a Ucrainei este de neatins. O precizare însă cu misiuni specific diplomaţiei sovietice? La ce integritate ne putem referi cu sau fără Crimeea domnule profesor?

Adrian Cioroianu: fără îndoială că fiecare înţelege altceva. Aicea Crimeea din punctul meu de vedere nici nu a mai constituit un subiect la care ultimele săptămâni, poate chiar luni, chiar şi diplomaţia occidentală să se fi referit extres. Cei care se încăpăţânează încă să o amintească este mai curând sunt americanii, este partea americană. Din punctul meu de vedere integritatea Ucrainei cu peninsula Crimeea este în momentul de faţă, repet, în momentul de faţă, discutând pe datele de pe teren, deocamdată iluzorie şi asta face ca un punct în plus de pe această înelegere stabilită în noaptea trecută să fie discutabil. Este genul clar de document semnat de fiecare parte, fiecare având propriul său înţeles asupra documentului semnat. Vă aduc aminte şi permiteţi-mi să le aduc aminte celor care ne ascultă, că la Budapesta, în anul 1994, marea Britanie, Statele Unite şi Rusia a lui Boris Elţîn atunci, au mai garantat o dată integritatea Ucrainei, atunci când Ucraina a renunat la armamentul atomic. Ucraina era o putere nucleară, avea aproape 1800 de arme nucleare la sfârşitul Războiului Rece, şi au fost convinşi să renunţe la ele, pe bani americani şi în 1994 li s-a garantat integritatea. Iată ce rezultat a avut pentru că inclusiv Rusia care a semnat atunci..

Realizator: Era garant.

Adrian Cioroianu: Da, era garant al integrităţii şi era şi în momentul în care omuleţii verzi au intrat în Crimeea, în martie anul trecut. Aşa încât să nu privim atât de departe, să aşteptăm ca acest, pe acest front din estul Ucrainei acum să tacă armele şi măcar ar fi începutul unui dialog adâncit între două părţi care sunt cu totul opuse în momentul de faţă. Pe de o parte, guvernul legitim al Ucrainei, ei au avut alegeri anul trecut, pe de altă parte, separatiştii, care sunt sprijiniţi, cum se ştie, de Rusia şi a ieşit şi azi noapte, cancelarul Germaniei, Angela Merkel l-a felicitat pe domnul Putin pentru că a făcut presiuni asupra separatiştilor, ca aceştia să accepte, mă rog, unele rânduri din documentul final.

Realizator: Acum este de văzut, domnule profesor Adrian Cioroianu, câţi dintre separatişti ascultă cu obedienţă sau chiar ascultă ordinele de la Moscova...

Adrian Cioroianu: Aveţi dreptate! Aveţi dreptate, sigur!

Realizator: ...Moscova însă nu crede în Ucraina, se poate spune, parafrazând titlul unui film celebru, şi este nemulţumită de faptul că Ucraina a renunţat la statutul de ţară în afara blocurilor militare, după stabilirea acordului, Vladimir Putin a făcut şi o declaraţie în care s-a referit astăzi la măsurile de încetare a focului.

Vladimir Putin: Ne-am înţeles cu privire la încetarea focului începâdn cu ora zero, 15 februarie. A doua poziţie, pe care o consider extrem de importantă, este retragerea armamentelor grele de la linia de contact de astăzi pentru trupele ucrainene şi de la linia marcată în acordurile de la Minsk din 19 septembrie pentru miliţiile din Donbas.

Realizator: declaraţie consemnată de corespondentul nostru la Moscova Alexandru Beleavski. Domnule profesor Adrian Cioroianu, suntem în continuare tributarii istoriei, respectiv graniţelor trasate de Stalin şi apoi de Nikita Hruşciov?

Adrian Cioroianu: E adevărat, sigur, şi e greu de transpus o graniţă internă, aşa cum era în Uniunea Sovietică, cea dintre Ucraina şi Rusia, e greu de transpus într-o frontieră internaţională, cu toate riscurile pe care le presupune repectarea ei, mai ales în condiţiile în care Rusia trăieşte o frustrare geopolitică, pe care dumneavoastră, de altfel, aţi amintit-o la începutul emisiunii. Rusia nu se simte bien în această ordine, din ultimii 25 de ani. După prăbuşirea Uniunii Sovietice, dimensiunile ca atare ale Rusiei s-au redus, de la un imperiu a ajuns o mare putere regională. Dar e ceva mai mult de atât! Declaraţia domnului Putin, să ştiţi că are în sine un lucru pe care cu toţii ni l-am dori real, dar nu vedem cum s-ar putea face. Deci separatiştii trebuei să se retragă la linia pe care ei o deţineau pe 5 septembrie, la primul acord de la Minsk, iar trupele guvernamentale ucrainene să se retragă, să-şi retragă armamentul greu de la linia pe care sunt acum. Or, ei au mai pierdut între timp teren. Între timp, proseparatiştii au avansat, trupele guvernamentale au dat înapoi, e greu de imaginat că s-ar putea crea un astfel de coridor necontrolat de nimeni între poziţia de astăzi a trupelor guvernamentale şi poziţia din 5 septembrie anul trecut a separatiştilor. Asta mă face să privesc cu şi mai mare, să zicem, scepticism posibilitatea ca un astfel de acord să fie menţinut pe teren.

Realizator: Poate aici găsim, domnule profesor, şi cheia la viitorul acordului, până atunci, ne reîntoarcem un pic în România. Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, şi şeful Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă, au participat astăzi la bilanţul anual al Diviziei 2 de la Buzău, linia întâi a flancului de est al NATO, o mare unitate, a cărei comandă este asigurată, în acest moment, de generalul-maior Lucian Foca, fost şef al Birgăzii Militare de Intelligence. Cristina Moise a selectat mai multe informaţii din declaraţiile făcute de ministrul apărării.

Reporter: România are datoria să apere graniţa de est a NATO. Aceasta este declaraţia ministrului apărării naţionale, Mircea Duşa, făcută astăzi la Buzău, cu prilejul evaluării celei mai mari structuri a armatei române cu misiune operaţională, Divizia 2 Infanterie getica.

Mircea Duşa: Sigur că războiul informaţional este o metodă care se foloseşte în anumite situaţii. de aceea, am precizat faptul că orice s-ar spune, vizavi de măsurile de reasigurare pe flancul estic al NATO şi al Uniunii Europene, vizavi de la baza de la Deveselu, aceste capabilităţi sunt capabilităţi strict devensive, care privesc apărarea aliaţilor, conform art.5 din Tratat.

Reporter: În acelaşi context, armata noastră are drept prioritate, în acest an, operaţionalizarea a două divizii. Din nou ministrul Mircea Duşa!

Mircea Duşa: Vizavi de operaţionalizare şi de creşterea nivelului de pregătire şi a capaictăţii de luptă, aceste obiective vizează toate structurile Ministerului Apărării Naţionale, fie că este vorba de forţele terestre, fie că este vorba de forţele navale sau forţele aeriene.

Realizator: Domnule profesor Adrian Cioroianu, se referea ministrul apărării la războiul informaţional. Eu cred că există şi un război informatic, război informaţional şi război informatic declanşat cu mult timp înainte ca trupele să se întâlnească în estul Ucrainei, la care şi România este parte, chiar dacă nu vizibil la acest război informaţional şi informatic.

Adrian Cioroianu: Fără îndoială, în lumea în care trăim, înainte ca doi bărbaţi cu puşca, cu mitraliera să se afle faţă în faţă este probabil ca doi doameni de la tastatura unor computere să se fi întâlnit deja, dar dincolo de aceste scenarii plauzibile ale războiului informatic trebuie să acceptăm şi aş vrea să subliniem pentru cei care ne ascultă, Ucraina a fost autosabotată în ultimii 20 de ani de un sistem politic şi economic bazat pe corupţie, bazat pe nepotism, bazate pe infiltrarea vădită a elementelor venite dinspre Rusia, nu totdeauna cu cele mai bune intenţii, drept care să luăm aminte la ce se poate întâmpla cu un stat minat şi subminat de corupţie şi de politicieni corupţi, drept care eu cred că ceea ce se întâmplă la noi, această încercare de a curăţi puţin spectrul politic, s-ar putea să fie spre binele securităţii noastre, oricât ar părea de paradoxal. Poate multă lume îşi imaginează că nu au lăgtură. Ei bine, în cazul Ucrainei au avut legătură. Acolo, politicienii erau în primul rând atenţi la ce avantaje aveau ei, unii dintre ei erau manipulaţi la vedere de la Moscova, este cazul fostului preşedinte care a fugit la începutul anului trecut şi a lăsat în urma lui o ţară şubredă din toate punctele de vedere, drept care, vedeţi, nu a fost nevoie să-i supună unui...

Realizator: Am pierdut, se pare, pentru scurt timp legătura cu domnul profesor Cioroianu, însă ne îndreptăm spre Bruxelles, Cerasela.

Reporter: Da pentru că, Radu, probabil că summit-ul urmează să se încheie într-o jumătate de oră şi aş vrea să spun, pentru că menţionai că Moscova nu crede în Ucraina, parafrazând acel film celebru din copilăria noastră, adolescenţa noastră, aş vrea să spun că acelaşi lucru l-a spus domnul Poroşenko în această seară, după conferinţa de presă cu Donald Tusk, la întrebările jurnaliştilor că Ucraina nu crede în acest moment în Rusia, dar crede în Uniunea Europeană şi în SUA şi le solicită să pună presiune pe Moscova ca acest acord de încetare a focului să fie respectat. Este foarte interesant, în acelaşi timp, Radu şi aş vrea să menţionez şi acest lucru şi declaraţia şefei diplomaţiei europene, Federica Mogherini, care a anunţat încă de la începerea summit-ului că la această reuniune nu vor fi luate decizii privind eventuale noi sancţiuni faţă de Rusia.

Realizator: Cerasela, a sosit astăzi şi vestea că Ucraina va primi de la FMI un ajutor substanţial de peste 17 miliarde de dolari.

Reporter: Exact.

Realizator: Dar te rog să ne spui, pentru că ne interesează dacă ai informaţii despre discuţiile dintre preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său Petro Poroşenko.

Reporter: Se pare că cei doi au avut în marja reuniunii informale a summit-ului au avut o întâlnire de 30 de minute, unele surse ne-au confirmat această întâlnire, se pare că ea a fost la reprezentanţă. Preşedintele Poroşenko şi preşedintele Klaus Iohannis au discutat despre chestiuni de ordin regional şi despre relaţiile bilaterale dintre cele două ţări. De altfel, preşedintele ucrainean l-a invitat pe preşedintele român să facă o vizită la Kiev şi o chestie de coloratură, dacă vrei...

Realizator: Te rog.

Reporter: Poate emoţionant pentru unii a fost că domnul Poroşenko l-a salutat pe preşedintele român în limba noastră maternă.

Realizator: Preşedintele Poroşenko vorbeşte limba română.

Reporter: Exact.

Realizator: Şi a învăţat la Cernăuţi. Mulţumiri Cerasela Rădulescu. Succes în continuare, te aşteptăm să revii cu informaţii în buletinele de ştiri şi radiojurnalele Radio România Actualităţi.

Reporter: Mulţumesc şi eu.

Realizator: Domnule profesor Adrian Cioroianu, ne auzim acum?

Adrian Cioroianu: Eu vă aud foarte bine, vă auzeam şi înainte.

Realizator: A fost o mică pauză. Am încercat să reacţionăm cât mai repede.

Adrian Cioroianu: A fost un atac informatic, probabil. Da.

Realizator: Probabil, da. Domnule profsor, armistiţiul de la Minsk, revenim la el, deşi promite încetarea focului, toate celelalte puncte sunt formulate vag, iar chestiunile cu adevăr esenţiale au rămas neclarificate, un acord care culmea are 13 puncte, un armistiţiu care intră în vigoare, domnule profesor Cioroianu, sâmbătă seara, de Ziua Îndrăgostiţilor. Să vedem, pentru că aţi amintit şi vreau să revenim foarte pe scurt, un minut, la aceste trupe care, totuşi, în continuare, trupe şi arme care intră de partea separatiştilor dinspre Rusia.

Adrian Cioroianu: Aceasta este capcana, armistiţiul va intra în vigoare în noapate dintre 14 spre 15, mai bine spus la ora 0:01 a zilei de 15 februarie, dar până atunci, vă daţi seama că fie încearcă să întărească poziţia din teren şi este foarte credibil că dintre graniţa rusă pătrund în continuare oameni şi materiale de luptă, pentru că asta arată în definitiv caracterul de provizorat - este vorba de o încetare a focului şi, sigur, datoria noastră este să vedem jumătatea plină a paharului, important este să se termine cu această vărsare de sânge. Sunt 5.400 de oameni care au murit până acuma, chiar peste 5.400, sunt sute de mii care au părăsit zona, unii au plecat spre Est, spre Rusia, alţii au plecat spre Vest, în adâncul Ucrainei. Deci, sigur că normal este să ţinem pumnii acestui acord, dar datoria noastră ca oameni lucizi, şi mai ales ca vecini responsabili, este să privim totuşi cu mare vigilenţă pentru că nimeni, nici una dintre părţi nu se lasă. Încearcă fiecare să recâştige ceva teren în această zi care mai rămâne la dispoziţie, o zi şi o noapte, drept care este foarte credibil că dinspre graniţa Rusiei au pătruns recent forţe spre susţinerea separatiştilor.

Realizator: Preşedintele Barack Obama a avut o discuţie în această săptămână cu Vladimir Putin pentru "a-l încuraja" să ia o decizie înţeleaptă la negocierile cu liderii de la Paris şi de la Berlin. Washingtonul analizează posibilitatea susţinerii Ucrainei cu arme defensive letale. În Congres se pregăteşte o rezoluţie pentru furnizarea de arme Kievului în valoare de un miliar de dolari. Doina Saiciuc are mai multe informaţii pentru "Euroatlantica" în corespondenţa transmisă din SUA.

Reporter: Preşedintele Obama a făcut un gest rar atunci când i-a telefonat, marţi, preşedintelui Vladimir Putin pentru a-l avertiza personal că în cazul în care nu va convenit asupra unui acord de pace acceptabil în convorbirile de la Minsk, Rusia va trebui să facă faţă uno costuri care cu siguranţă vor creşte. Dialogul telefonic a avut loc la o zi după ce preşedintele american a confirmat că a cerut echipei sale să lucreze asupra opţiunilor care să răspundă violenţelor din estul Ucrainei, inclusiv în ceea ce priveşte potenţialul înarmării forţelor ucrainene cu arme defensive letale. În vreme ce preşedintele nu spune clar încă dacă va trimite arme guvernului de Kiev, membrii Congresului sunt din ce în ce mai fermi în legătură cu nevoia de a furniza Ucrainei cel puţin arme defensive. Marţi, preşedintele republican al Comitetului pentru servicii armate al Camerei Reprezentanţilor Mac Thornberry şi primul democrat din comitet, congresmanul Adam Smith au sponsorijat bipartizan o rezoluţie care ar cere să fie trimite guvernului ucrainean arme şi echipamente în valoare de un miliar de dolari pentru ai respinge pe "agresorii străini". Este probabil ca piesa legislativă să aibă o semnificativă susţinere în Camera Reprezentanţilor unde congresmanii au votat deja pentru asistenţă militară guvernului de la Kiev. Deşi ar putea evita încontinuare să înarmeze Ucraina, preşedintele Obama este însă categoric în a nu acorda niciun fel de credit declaraţiilor Moscovei, potrivit căreia Rusia nu ar fi implicată în conflictul ucrainean. Luni, după o întâlnire la Casa Albă cu cancelarul german Angela Merkel preşedintele Obama a spus clar că trupe şi arme ruseşti sunt deja în Ucraina şi continuă să intre în ţară. Pe de altă parte, Ashton Carter, viitorul şef al Pentagonului, a declarat fară echivoc în audierele de confirmare că susţine înarmarea Ucrainei cu arme letale defensive.

Realizator: Dle profesor Adrian Cioroianu, statut special pentru regiunile controlate de separatişti în acest nou acord de la Minsk ne adice aminte de Transnistria.

Adrian Cioroianu: Este adevarat şi de posibilitatea unui nou conflict îngeţat, un conflict îngheţat de mai mare amploare, de această dată, şi explicaţia se află în faptul că Rusia în acest moment nu este interesată să anexeze aceste regiuni. Aşa cum amândouă corespondenţele dumeavoastră, care aş vrea să subliniez că au fost excelente şi de la Bruxelles şi de la Washington, şi asta arată clasa oamenilor din SRR, aşa cum aceste corespondenţe au arătat cu toţii în lumea occidentală, analişti, oameni politici, oameni militari îşi dau seama de acest adevăr dureros pentru Ucraina. Ucraina acuma luptă pentru integritatea ei, dar în condiţiile în care Rusia nu doreşte anexarea acelor zone, doreşte ca prin intermediul lor să controleze Kievul, un statut favorizant pentru Doneţk şi pentru Lugansk ar fi un fel de pârgie de control asupra Kievului din perspeciva viitoarei politic economice, politice, externe ş.a.m.d.

Realizator: Să controleze Kievul, dar şi să facă presiuni asupra UE, probabil şi NATO.

Adrian Cioroianu: Nu, cu alte cuvinte să ţină Kievul, să ţină Ucraina la marginea UE şi la marginea NATO prin intermediul acestei zone de est, care să rămână în interiorul Ucrainei, aşa cum Transnistria este astăzi în interiorul Republicii Moldova. Dar ştim cu toţii ce fel de politică fac aşa zişii conducători de la Tiraspol, care nu ţine deloc cont de interesele Republicii Moldova şi probabil scenariul este acelaşi şi din perspectiva acestor zone cu statut special din estul Ucrainei, dacă acest lucru se va întâmplă.

Realizator: Mulţumim foarte mult, dle profesor Adrian Cioroianu.

Adrian Cioroianu: A fost plăcerea mea, eu vă mulţumesc.


Etichete Consiliu EuropeanBruxellesUcrainaRomaniaMinskFrancois HollandePetro PorosenkoVladimir PutinAngela MerkelAdrian CioroianuRadu DobritoiuCerasela RadulescuDoina SaiciucRusiaAlexandru BeleavskiNATOCristina MoiseLucian FocaMircea Dusa

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live