Situaţia din Turcia, "tensionată"

Situaţia din Turcia continuă să se menţină la cote maxime în pofida deciziei autorităţilor de a pune capăt manifestaţiilor împotriva cabinetului condus de premierul Recep Tayyip Erdogan.

Analiştii evenimentelor din Piaţa Taksim remarcă dificultatea de a face delimitări ideologice, religioase sau de orice altă natură în masa protestatarilor etichetaţi de premier ca huligani sau extremişti.

Premierul Recep Tayyip Erdogan consideră că situaţia tensionată din Turcia este provocată de presa internaţională şi de reţelele de socializare pe care le acuză de rea intenţie.

Într-un discurs rostit în faţa deputaţilor din Partidul Justiţiei şi Dezvoltării pe care îl conduce, Erdogan a subliniat că protestele din Piaţa Taksim şi Parcul Gezi sunt planificate în mod sistematic pentru a acoperi alte acţiuni.

"Cineva încearcă să frâneze Turcia. Activiştii din Parcul Gezi ar trebui să vadă pe cine servesc", a mai spus Recep Tayyip Erdogan.

El i-a acuzat pe cei care vor să continue protestele de extremism şi terorism şi a avertizat că autorităţile turce nu vor mai da dovadă de toleranţă.

Manifestatiile de pe întreg teritoriul Turciei s-au soldat cu moartea a patru persoane, trei manifestanţi şi un poliţist, a anunţat luni şeful cabinetului de la Ankara.

Bilanţul a fost confirmat şi de Asociaţia Turcă a Medicilor, care a precizat că protestele ce afectează ţara de 12 zile s-au soldat şi cu aproape cinci mii de răniţi.

Protestele arată că faliile politice din Turcia s-au schimbat

Într-un comentariu mai amplu, publicaţia "The Economist" arată că tulburările din Turcia nu vizează numai protejarea copacilor din zona Taksim ci că ele reprezintă mai degrabă o manifestare a resentimentului îndelung înăbuşit al electoratului opoziţiei Partidului Justiţiei şi Dezvoltării.

Cine sunt protestatarii care au creat cea mai mare criză politică din deceniul în care la conducerea statului se află cabinetului Erdogang se întreabă sursa citată.

Multe sunt criticile la adresa proiectelor imense de dezvoltare urbană favorizate de un guvern care vrea cheltuieli în infrastructură.

Programele care par să-i fi îngrozit pe ecologişti includ un al treilea pod peste Bosfor care va atrage după sine tăierea a mii de copaci, un nou aeroport pentru Istanbul şi un canal care să lege Marea Neagră de Marea Marmara.

Dar, în ciuda eforturilor premierului Erdogan de a-i înfăţişa pe protestatari ca huligani şi extremişti, nu pot fi identificate limite ideologice, religioase ori de clasă.

Mulţi sunt izbitori de tineri, dar în piaţă sunt adunaţi şi foarte mulţi turci mai în vârstă, sunt gay, armeni, anarhişti şi atei, dar şi reprezentanţi ai minorităţii alevi.

Protestele arată că faliile politice din Turcia s-au schimbat. Scenele cu tineri tatuaţi care ajută femeile cu faţa acoperită cu voalul islamic lovite de gaze lacrimogene au spart stereotipurile cu privire la secularism şi islam.

"The Economist" mai remarcă şi fragilitatea economiei Turciei, reducerea creşterii economiei la 3% şi un şomaj relativ ridicat.

Cifrele sunt confirmate şi de Institutul Turc de Statistică, în condiţiile în care analiştii se aşteptau la un ritm de dezvoltare de numai 2%.

În cursul serii, un incendiu declanşat de artificii utilizate de protestatari a izbucnit în Piaţa Taksim din Istanbul, în cursul intervenţiei forţelor de ordine care de dimineaţă reuşiseră să-i disperseze pe protestatari.

Comisia Europeană a anunţat că va solicita un angajament clar din partea autorităţilor americane privind respectarea protecţiei datelor cetăţenilor europeni, în urma unor dezvăluiri privind spionarea comunicaţiilor de către serviciile americane de informaţii.

Este necesar ca cetăţenii europeni să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi cei americani, a declarat luni în Parlamentul European comisarul însărcinat cu sănătatea, Tonio Borg, adăugând că colega sa comisarul însărcinat cu justiţia, Viviane Reding, va evoca acest dosar cu autorităţile americane vineri la Dublin.