Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Situaţia din Orientul Mijlociu şi Peninsula Coreeană

Situaţia explozivă din Orientul Mijlociu şi Peninsula Coreeană şi influenţele asupra securităţii globale.

Situaţia din Orientul Mijlociu şi Peninsula Coreeană
Foto: Arhivă.

Articol de Radu Dobriţoiu, 25 Mai 2013, 12:35

Ediţia din 23.05.2013 poate fi ascultată și descărcată din secţiunea Podcast.

Pagina oficială de facebook a emisiunii: www.facebook.com/euroatlantica.

"Mai întâi vreau să mulţumesc României pentru contribuţia la misiunea noastră din Afghanistan. Este o contribuţie semnificativă. Puteţi fi mâdri de militarii români, care fac într-adevăr o muncă remarcabilă şi vreau să le aduc un omagiu pentru serviciul şi pentru sacrificiul lor. Desigur, voi discuta cu responsabilii români ce vom face mai departe în Afghanistan. Vom discuta cum putem transfera treptat responsbilităţile de securitate către forţele afghane şi cum putem pune la punct viitoarea misiune de antrenare condusă de NATO după 2014. Şi sper că România va putea să participe şi să contribuie la această misiue de antrenare".

Realizator Nicu Popescu: Doamnelor şi domnilor, am început emisiunea atipic. L-aţi auzit pe secretarul general al NATO, elogiind militarii români. Am să-i întreb în această seară în primul rând pe invitaţii noştri - dl profesor Claudiu Degeratu, analist politico-militar, şi dl colonel Ion Petrescu, analist militar şi politic. Bună seara, bine aţi venit domnilor. Am să vă întreb de ce credeţi că înaintea vizitei în România, dl Rasmussem mâine va fi la Bucureşti, a făcut această declaraţie colegei noastre de la Bruxelles, Luminiţa Apostol? Dle colonel.

Ion Petrescu: În primul rând că nu este o concesie sau o cutumă diplomatică, este o recunoaştere a unei realităţi. Spre deosebire de alte state membre NATO din Europa, România, de ani buni, a oferit batalioane operaţionale din cadrul forţei pentru acţiune peste hotare - este vorba de forţa expediţionară a României - care sunt deja călite în trei teatre de operaţii succesive: ex iugoslav, Irak şi teatrul de operaţii dinAfghanistan. Este vorba de militari de elită al căror rol este important în Afghanistan acum, fiind vorba în prezent în jur de camarazi prezenţi acolo şi care au talentul de a discuta cu populaţia de la egal la egal, de a nu crea ostilitate şi de a sprijini aliaţii, în primul rând trupele americane, în lichidarea insurgenţilor care pun în pericol vieţile tuturor celor care doresc un regim democratic în Afghanistan.

Realizator: Dle Claudiu Degeratu, să facem şi evaluarea diplomatică.

Claudiu Degeratu: Din punct de vedere diplomatic sau politico-diplomatic, secretarul general aree nevoie înainte de reuniunea miniştrilor apărării din 4 - 5 iunie de câţiva aliaţi importanţi implicaţi major, printre care şi România, în luarea unor decizii. Mă refer în primul rând la un nou concept de operaţii care va trebui aprobat politic în iunie şi definitivat până în toamnă şi din acest punct de vedere, sigur, sunt discuţii - noi le ştim de mai mult de jumătate de an - vizavi de modalităţile concrete în care fiecare ţară trebuia să contribuie la misiunea post 2014 în Afghanistan şi România este printre ţările cele mai importante care trebuie consultate în, să zicem in prima rundă, pentru că de fapt secretarul general trebuie să pregătească reuniunea ministerială a apărării din iunie foarte atent, pentru că este singura, să zicem, fereastră de oportunitate diplolmatică pentru a se lua o decizie şi după aceea o implementare militară a noului concept de operaţii pentru Afghanistan până în toamnă. Deci semnalul dat de România şi spre România de către secretarul general este foarte important în debutul acestor discuţii care vor fi în iunie, anul acesta.

Realizator: Bineînţeles, discuţiile de mâine, de la Bucureşti, sperăm că vor elucida şi o parte concretă a discuţiei şi dezbaterii: ce se va întâmpla în Afghanistan după? Noi la RRA intenţionăm să transmitem în direct la ora 12:40 declaraţiile care vor fi la Cotroceni după întâlnirea dlui Rasmussen cu preşedintele Traian Băsescu. Să mai rămânem câteva minute pe acest spaţiu afghan. Dle colonel, sunteţi la curent întotdeauna şi vă las plăcerea să punctaţi câteva dintre elementele din ultima perioadă.

Ion Petrescu: Elementul de ultimă oră este declaraţia unui reprezentant al Ministerului de Externe iranian, care a luat poziţie faţă de intenţia păstrării de baze militare străine, cu referire clară la trupele aliate, în Afghanistan. Această afirmaţie este uşor opusă intenţiei pe care a exprimat-o preşedintele Putin de a face ceea ce depinde de Federaţia Rusă pentru ca totuşi americanii să rămână în Afghanistan, deoarece realizează ce ar însemna vidul strategic prin plecarea totală a trupelor aliate din Afghanistan.

Realizator: Ei îşi aduc aminte de ce s-a întâmplat când URSS-ul de atunci a fost în Afghanistan.

Ion Petrescu: .... deoarece realizează ce ar însemna vidul strategic prin plecarea totală a trupelor aliate din Afganistan.

Realizator: Ei îşi aduc aminte de ce s-a întâmplat când URSS pe atunci a fost în Afganistan.

Ion Petrescu: În acelaşi timp, preşedintele Karzai, văd că pe ultima perioadă joacă strategic foarte bine, după întâlnirea la nivel înalt dintre oficialii chinezi şi pakistanezi, a făcut o solicitare către Pakistan ca să-şi sporească ajutorul material şi în instructori militari pentru întărirea actualei structuri statale din Afganistan.

Realizator: Credeţi că o asemenea, domnule Degeratu, o asemenea legătură şi întărirea zonei după momentul retragerii oficiale a armatelor, a militarilor din statele occidentale, credeţi că va fi de bun augur?

Claudiu Degeratu: Este de bun augur şi dacă îmi aduc bine aminte aceasta a fost poziţia românească consecventă chiar dinainte de summitul de la Bucureşti, /.../ la Bucureşti, că fără un element sau un mecanism de securitate regională şi consultare cu toţi vecinii Afganistanului este foarte greu să asigurăm o stabilitate pe termen lung. În al doilea rând, cred că pentru Afganistan, cel puţin după 2014 şi deja discuţiile sau preocupările guvernului afgan sunt destul de intense într-o anumită direcţie, aceea de a asigura o permanenţă în special pentru aşa-anumitele să zicem elemente sau capabilităţi NATO de sprijin, pe lângă cele de training. Situaţia actuală este una, zic eu, pozitivă, în sensul că mai mult de 95% din operaţiile forţelor afgane sunt coordonate de către structura de comandă şi conducere afgană. Mai mult de 85% din elemente de training, deci din programul de instruire militară ale forţelor de securitate afgane sunt conduse de forţele respective şi din acest punct de vedere mai rămân câteva elemente, cele legate de securitatea regională, adică tipul de relaţie dintre guvernul afgan şi celelalte ţări şi, bineînţeles, elementul care o să preocupe în continuare, cel legat de stabilitatea şi nivelul de corupţie din interiorul guvernului, pentru că există în continuare o problemă care ne preocupă pe toţi, cea legată de faptul că o serie întreagă de cazuri de corupţie în interior au determinat să zicem folosirea eficientă a unor resurse care vin din exterior. Deci, trebuie să ne preocupe acum o abordare comprehensivă extinsă.

Ion Petrescu: Aş adăuga un singur lucru, dacă îmi permiteţi. Este corect tot ceea ce a spus colegul nostru de emisiune, cu particularitatea pentru contingentul american care va rămâne după acel termen, spre deosebire de alte contingente cum va fi cel de instructori militari români, cel american va avea şi misiuni de sprijin chiar în luptă la cererea autorităţilor afgane, acolo unde trupele afgane ar putea fi puse în dificultate de insurgenţi în viitor.

Realizator: Credeţi că ei vor face faţă?, şi e ultima întrebare pe tema Afganistan.

Ion Petrescu: Vă referiţi la armata afgană?

Realizator: Da.

Ion Petrescu: Eu cred că la ora actuală s-a creat la nivelul conducerii armatei afgane o structură de generali tineri, din rândul cărora chiar dacă vom avea surprize ale unor defectori, aceştia nu vor afecta dorinţa lor de a avea un stat puternic.

Realizator: Doamnelor şi domnilor, stimaţi invitaţi, domnule Degeratu, domnule Petrescu, în ultima vreme despre Siria se vorbeşte din ce în ce mai intens. Este un subiect care ne preocupă şi pe noi aici, în România, cel puţin din două motive: proximitate şi numărul mare de cetăţeni români sau originari din România care se găsesc în această ţară. Au fost discuţii, se pregăteşte o conferinţă internaţională. Cum apreciaţi dvs, domnule Degeratu, /.../ văzut de la Bucureşti ce se întâmplă în Mediterana de Est?

Claudiu Degeratu: Aţi menţionat şi conferinţa respectivă. Cred că suntem într-o perioadă încă de căutări ale unor soluţii pentru că avem un context destul de, să zicem din punct de vedere militar destul de preocupant şi îngrijorător - aţi văzut ultimele evoluţii militare din teren, în care ;i insurgenţi au încercat să ocupe anumite sau să menţină un anumit control, dar se observă o revenire a forţelor regimului Assad pe fondul sprijinului din partea Iranului şi probabil şi a altor organizaţii să zicem nestatale. Din acest punct de vedere putem conchide că încercarea ruso-americană convenită în 7 mai după vizita secretarului de stat american la Moscova de a încerca sau de a lăsa mai multă mână liberă Moscovei în a organiza o conferinţă internaţională în treacăt fie spus aceasta este planificată între 10 şi 12 iunie înainte de summitul G-8 care este cred că dacă nu greşesc între 14 şi 15 iunie. A însemnat de fapt un semnal că Washingotnul acceptă sau a făcut un anumit compromis acela de a merge pe mâna Moscovei de a găsi sau de a încerca să găsească o punte de legătură între prezenţa delegaţiei oficiale siriene în frunte cu preşedintele Assad la o masă posibilă de negocieri cu opoziţia. Opoziţia siriană a respins din start acest lucru şi deci suntem cumva într-o situaţie în care toată lumea aşteaptă de fapt evoluţiile militare din teren pentru a găsi un motiv dacă se continuă pentru planificarea acestei conferinţe.

Realizator: L-am rugat pe colegul nostru din Ierusalim, Dragoş Ciocârlan să ne facă o trecere în revistă a ceea ce este acolo şi cum se vede din zonă tot ce este în Nordul Israelului în Siria.

Dragoş Ciocârlan: Situaţia din Siria este din ce înce mai complicată. Rusia nu sprijină doar moral regimul Assar ci furnizează muniţie pentru armata siriană. Trimite şi vase de război pentru a patrula în zona Portului Dartuz. Perspectiva următă a dispariţiei unui stat prin divizare teritorială, etnică şi religioasă va complioca şi mai mult situaţia regională. Pentru o nouă conferinţă internaţională în problema Siriei nimeni nu poate garanta participarea tuturor părţilor implicate. Aşa numita axă a răului Iran-Siria-Hezbolah din Liban şi Hamass la Gaza nu are fisuri. Teheranul a condamnat apelul ministrului francez al apărării de a fi înnăsprite sancţiunile internaţionale ca urmare a lipsei de cooperare, iar Agenţia ONU pentru energie atomică confirmă activitatea de îmbogăţire a uraniului la un nivel ridicat. Indiferent care vor fi consecinţele internaţionale ale alegerilor din Iran din luna iunie regimul iranian ca şi cel din Coreea de Nord nu se lasă intimidate. Comunitatea Internaţională va trebui să decidă alegerile din iunie. Secretarul de stat american John Kerry declară că dacă Bashar al-Assad nu se arată dispusă să discute o soluţie politică la criza din ţara lui Statele Unite şi aliaţii vor întări sprijinul pentru rebeli. John Kerry a făcut această declaraţie la Aman în cadrul reuniunii alianţei prietenii Siriei. Kerry acuză prezenţa a mii de oameni înarmaţi ai Hezbolah care luptă alături de forţele guvernamentale siriene cu sprijinul Iranului. Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov susţine că opoziţia siriană nu ar avea voinţa de a participa la conferinţa de pace internaţională de luna viitoare, iar perzenţa Hesbolah în Siria este pentru a apăra locurile sfinte ale şiiţilor spune Lavrov. Alianţa prietenii Siriei a cerut iranului şi miliţiilor şiite libaneze Hezbolah să-şi retragă oamenii de pe teritoriul sirian. Într-un comunicat publicat la Amann de grupul reprezentanţilor celor 11 ţări occidentale şi arabe inclusiv Turcia se arată că opoziţia siriană va fi sprijinită până când se va forma un guvern de tranziţie care va prelua puterea. Marea Britanie, Franţa şi Germania sprijină includerea miliţiilor şiite libaneze hezbolah pe lista organizaţiilor teroriste. Potrivit presei de la Berlin serviciile germane de informaţii şi-au modificat evaluările apropo de regimul Assad. Armata siriană poate face faţă atacurilor forţelor rebele. Situaţia ar fi cunoscut o modificare ca urmare a furnizării de carburant şi muniţii unităţilor aematei siriene ceea ce permită să preia controlul asupra unor poziţii pierdute care se află în mâinile rebelilor, dar asta nu înseamnă că regimul Asad poate învinge forţele insurgente şi opoziţia. Ca urmare a escaladării războiului din Sirian premierul Iordaniei a confirmat că Regatul Hasemit a solicitat Statelor Unite să amplaseze rachete Patriot la graniţa cu Siria. El a avertizat că Iordania se pregăteşte pentru eventualitatea unui război în zonă, dar ţara sa nu va lua parte la nici o acţiune militară împotriva Siriei şi teritoriul irdanian nu va fi folosit în acest scop. Emisarul Naţiunilor Unite pentru Orientul Mijlociu, Robert Serry spune că dovezile privind utilizarea de arme chimice în războpiul civil din Siria se acumulează. El a cerut din nou regimului de la Damasc să permită experţilor ONU să ancheteze la faţa locului. Coamndantul aviaţiei militare a Israelului, general Amir Eshel, într-o conferinţă pe teme de securitate şi strategie, a declarat că forma de război s-a schimbat faţă de ceea ce a fost de Yom Kipur, şi un război "surpriză" poate avea diverse forme.

Amir Eshel: Tsahal este pregătită să facă faţă unui eventual război "surpriză" dar armata trebuie să fie pregătită şi pentru eventualitatea prăbuşirii totale a regimului Assad şi transferului arsenalului sirian în alte mâini ostile. În cazul unui atac sirian, a subliniat generalul Amir Eshel, populaţia civilă va fi atinsă, în pofida tuturor măsurilor de apărare care pot fi luate. Potrivit generalului israelian, armata siriană încă nu a primit bateriile antirachetă ruseşti S 300. Cu toate că este vorba de arme sofisticate nu există ameninţări la care să nu se poată răspunde.

Realizator: Doamnelor şi domnilor, mărturisesc că am fost şi eu în zonele de care povesteşte colegul nostru din Ierusalim, Dragoş Ciocârlan, şi dacă ne gândim împreună că Siria are şi zone extrem de fertile, are şi zonă de deşert, tragem o concluzie simplă: se poate întâmpla orice acolo. Domnule colonel.

Ion Petrescu: Am citit înainte de a intra în emisiune o sinteză care este din fericire argumentată şi cu o grafică specială, o grafică care arată că de la începutul acestor evenimente nefericite din Siria majoritatea atacurilor au fost în zona de litoral a Siriei, ceea ce arată dorinţa iniţială a organizatorilor de a desprinde această parte de teritoriu sirian faţă de restul teritoriului. Aş afirma că armata siriană în prezent îi asigură preşedintelui Bashar Al Assad o poziţie mai puternică la viitoarele negocieri, în condiţiile în care de partea cealaltă s-a întâmplat un fapt regretabil care a subminat puternic imaginea forţelor de opoziţie, respectiv difuzarea pe "you tube" a unor imagini în care un comandant al insurgenţilor a mâncat din ceea ce pretindea el că ar fi organe ale unui soldat din armata siriană. Este un război psihologic foarte puternic şi dacă a câştigat ceva Moscova în relaţia cu Washington DC este ca să nu se vorbească, cel puţin pe termen scurt şi mediu de o plecare a actualului preşedinte sirian şi de o participare a sa la negocierea unei introduceri în ecuaţia statului sirian a celor care se află acum în opoziţie. Este o situaţie total diferită faţă de ceea ce a fost în Libia şi aş lua în calcul această ofensivă cu succes şi bine susţinută de o campanie mediatică la televiziunea de stat siriană, unde cuvintele de ordine sunt "Patrie, onoare şi susţinerea poporului", patria fiind întreaga Sirie, deci fără nici o concesiune teritorială. Acum această ofensivă mediatică şi reală în teren ca o reflectare a unui sprijin puternic, ce nu poate să vină decât dintr-o singură zonă, Rusia.

Realizator: Domnule Degeratu.

Claudiu Degeratu: Da, cred că suntem într-o perioadă să zicem de interregn strategic, în care există un vacuum de opţiuni sau de iniţiative la nivel internaţional şi cred că acest lucru se întâmplă pe fondul sau datorită a doi factori: lipsa de coeziune a opoziţiei siriene, care a determinat, pe lângă lipsa de coerenţă politică şi de alternativă să zicem a unui guvern din exil şi lipsa de coerenţă militară. Încă există mari eforturi şi sigur sunt destul de multe dezbateri internaţionale dar în special în SUA, pe fondul acestei lipse de organizări militare este foarte greu să se ofere sprijin militar altul decât cel de natură non-letală şi sprijin medical. Şi a doua este rolul important al Turciei în această ecuaţie atât cele două ţări importante, SUA şi Federaţia Rusă, dar şi alţi jucători, UE, au nevoie de un anume tip de politică a Turciei în regiune, este foarte complicat pentru că încep acum să se, să zicem, să se relanseze cumva relaţiile turco-israeliene, se aşteaptă foarte mult de la această relansare, dar în acelaşi timp se aşteaptă foarte mult de la Turcia, de la Ankara în ceea ce priveşte poziţia sa în Orientul Mijlociu. Avem de fapt un sprijin al Ligii Arabe, dar fără rolul Turciei, al Arabiei Saudite şi al Qatarului, adică cei mai importanţi sprijinitori şi de natură militară, trebuie să spunem, /.../ cei care au acordat cel mai importante ajutoare militare insurgenţilor, este foarte greu de găsit o soluţie. Avem această rezoluţie de la Organizaţia Naţiunilor Unite, din 15 mai, care sprijină ideea unei tranziţii spre o coaliţie siriană naţională, de salvare naţională să-i spunem, dar fără o implicare a unor puteri regionale, aşa cum este Turcia, mi-e foarte greu să... şi aici sigur accept deschis că implicarea respectivă nu e doar politică şi diplomatică, dar şi militară, pe fondul ezitării Washingtonului şi altor ţări de a sprijini militar mai puternic insurgenţii.

Realizator: Spuneaţi, domnule colonel, de zona, dinspre Mediterana, a Siriei să spunem că este ieşirea la Marea Mediterană, că acolo este marele oraş Latakia, este Baniasul, în care românii noştri au construit cu câteva decenii în urmă o mare rafinărie, este vorba de baza militară pe care o pot folosi şi ruşii de la Tartus, este zona împădurită, zonă intens locuită, pentru că imediat după munţi, spre est, spre Irak este deşert. Palmyra de pe timpul romanilor este în deşert. Cum apreciaţi din acest punct de vedere ce e acolo, al dispunerii spaţiale?

Ion Petrescu: Cred că, în momentul de faţă, armata siriană controlează punctele strategice din teritoriul sirian, ba chiar a reuşit în cursul zilei de astăzi să mai elimine nişte puncte de rezistenţă ale insurgenţilor din capitala Damasc...

Realizator: Damascul este în sudul Siriei, spre graniţa cu Israelul.

Ion Petrescu: Contează acest aspect, pentru că preşedintele Assad a făcut o mişcare inteligentă, prin faptul că a determinat ţările arabe să reflecteze la ceea ce armata siriană numea "lovirea unui vehicul israelian". Armata israeliană susţine că nu a avut nici un rănit, dar a reuşit în regimul preşedintelui Bashar al-Assad să mute privirile spre Israel, exact spre zona disputată, o zonă în care se află şi trupe internaţionale, inclusiv trupe austriece, care...

Realizator: Dar în care israelienii au spus fără echivoc: 'Viaţa se desfăşoară normal'.

Ion Petrescu: Viaţa se desfăşoară normal, dar dacă e...

Realizator: În parametrii...

Ion Petrescu: Dar dacă e să discutăm, şi m-aţi provocat, cu cărţile pe masă, Israelul este primul interesat ca preşedintele Bashar al-Assad să rămână la putere, pentru că îl cunoaşte, e previzibil. Ceilalţi, aţi văzut şi gafa cu acel videoclip al comandantului insurgent, în care chipurile mânca inima unui soldat din armata lui Bashar al-Assad, nu se ştie ce vor şi această influenţă clară al Al Qaeda în Siria nu este una care să fericească actualele autorităţi israeliene. Iordanienii chiar dacă au luat poziţie, aşa cum bine aţi precizat dumneavoastră prin corespondenţă, au pe teritoriul lor puternice unităţi americane, care se antrenează la fel ca în Coreea de Sud cu armata din Coreea de Sud ala long, deci sunt pregătite pentru orice situaţie care poate surveni în zonă.

Realizator: Vă propun în minutele următoare să urmărim corespondenţele pe care le-am primit de la colegii noştri, Ani Sandu de la Washington şi Alexandru Beleavschi de la Moscova şi care, în principiu, sintetizează poziţiile celor două capitale implicate direct în situaţia din Siria, sigur direct politico-diplomatic.

Redactor: SUA urmăresc cu atenţie situaţia din Orientul Mijlociu. O dovadă este şi vizita de săptămâna aceasta a secretarului de stat John Kerry în regiune. În centul atenţiei a fost conflictul din Siria, iar Kerry a spus că SUA ar putea oferi ajutor suplimentar rebelilor, dacă regimul lui Bashar al-Assad refuză să coopereze privind obţinerea unei tranziţii politice. Secretarul de stat american a subliniat că preşedintele Barack Obama nu va trimite trupe americane în Siria şi a indicat că eforturile internaţionale sunt concentrate, în prezent, pe organizarea unor discuţii între puterea şi opoziţia siriană. Acestea ar urma să aibă loc în Geneva, luna viitoare. "Dacă regimul lui Assad nu este dispus să negocieze cu bună credinţă la Geneva, vom vorbi despre un sprijin în creştere pentru opoziţie, care să-i permită să continue să lupte pentru libertate" a spus Kerry. Săptămâna trecută, premierul turc a avut o întrevedere la Casa Albă cu preşedintele Barack Obama şi amândoi liderii au reafirmat ţelul comun de a întări opoziţia siriană şi de a pune presiune pe regimul lui Bashar al-Assad, astfel încât acesta să renunţe la putere. Deşi preşedintele american spunea în urmă cu ceva timp că folosirea armelor chimice ar reprezenta un prag care nu trebuie depăşit de Siria, deşi au apărut informaţii, inclusiv ale unor agenţii guvernamentale din SUA . Acest lucru s-ar fi întâmplat în conflictul sirian. Administraţia Obama nu a luat măsuri suplimentare. Liderul de la Casa Albă a motivat decizia prin nevoia de a avea dovezi mai clare privind cine anume şi cum a folosit armele chimice. Între timp, trimisul ONU în Orientul Mijlociu, Robert Serry, spune că apar din ce în ce mai multe informaţii privind folosirea armelor chimice în Siria. Acesta a făcut din nou apel către guvernul sirian să permită inspectorilor ONU să intre în ţară pentru a investiga cele întâmplate. lexandru Beleavski: Primindu-l ieri la Moscova pe primul adjunct al ministrului sirian de externe. şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a salutat ceea ce a numit reacţia constructivă a Damascului la iniţiativa ruso-americană privind convocarea Conferinţei internaţionale Geneva II, consacrată reglementării politice a crizei siriene. Ministrul rus de externe a cerut o reacţie similară şi din partea numeroaselor grupuri ale opoziţiei. Referindu-se la conferinţa de la Madrid a unei părţi a acesteia, cu participarea inclusiv a principalei forţe politice a opoziţiei externe, Coaliţia naţională, Lavrov a declarat că rezultatele acesteia nu sunt încurajatoare întrucât opoziţia nu a luat decizia de a participa la conferinţă Geneva II fără precondiţii. Or se ştie că principala precondiţie a acesteia este plecarea de la putere a lui Bashar Assad. Rusia, a mai declarat Serghei Lavrov, speră că toţi cei care au influenţă asupra opoziţiei siriene să facă uz de ea în favoarea conferinţei. Adjunctul ministrului sirian de externe a declarat la rândul său că în scurt timp Damascul se va pronunţa asuprea participării la conferinţa Geneva II. Săptămâna aceasta, ministrul rus de externe a formulat trei criterii ce pot5 determina succesul conferinţei de la Geneva. Cel mai important, consideră Moscova, este acordul tuturor grupărilor de opoziţie să participe la reuniune fără a pune precondiţii nerealiste. Cea dre-a doua condiţie este participarea la conferinţă a tuturor actorilor internaţionali importanţi, inclusiv a Iranului, a cărui invitare la conferinţa de anul trecut a fost blocată de SUA. Cel de-al treilea criteriu este ca toate deciziile să fie luate de sirieni înşişi. Totodată, Rusia consideră că durata conferinţei Geneva II nu trebuie să fie limitată, întrucât este puţin probabil ca ea să poată rezolva totul în câteva zile, fiind astfel necesar să se prevadă ca ea să poată fi prelungită chiar şi cu câteva săptămâni. Aceasta, a subliniat Lavrov, va permite evitarea tenativelor ca la epirarea unui termen impus artificial dosarul sirian să fie transmis Consiliului de Securitate, unde să se încerce impunerea de noi sancţiuni şi ultimatumuri, făcându-se astfel jocul celor încă numeroşi, a spus Lavrov, care mizează pe o soluţie militară. După cum se ştie, Rusia a vertizat de la bun inceput că se va opune oricârei soluţii militare în Siria şi repetării în această ţară a scenariului libian. Totodată, în pofida opoziţiei SUA, UE şi Israelului, Moscova nu a sistat livrările către Siria a unor armamente sofisticate, în baza unor contracte semnate anterior declanşării crizei. Conform informaţiilor din presa rusă şi internaţională - neconfirmate dar nici infirmate oficial - livarea complexelor antirachetă şi antiaeriene S 300 va avea loc fie foarte curând, fie s-a efectuat deja parţial, patru lansatoare ajungând deja în Siria, unde se află sub controlul specialiştilor militari ruşi. De asemenea, în ultimele zile a revenit în actualitate subiectul de croazieră antinavale Iahont, livrate Siriei în 2010 - 2011, în pofida protestelor vehemente ale Israelului. Răpunzând acuzaţiilor. Moscova invocă faptul că sunt arme defensive, a căror vânzare în zona conflictului sirian nu este interzisă prin acordurile internaţionale. Totodată, prezenţa în Siria a acestor arme poate schimba în mod dramatic raportul de forţe nu doar militar, ci şi politic. Rachetele Iahont fac practic imposibilă o blocare maritimă a Siriei, în timp ce rachetele S 300 ar face extrem de dificilă impunerea unor zone de interdicţie aeriană după modelul libian. Aceste arme reprezintă şi un serios factor de descurajare a unei eventuale intervenţii externe. Pe de altă parte, oficialii ruşi nu comentează riscul ca aceste arme sofisticate să ajungă în mâinile grupărilor islamiste şi teroriste din zonă, sau chiar în Iran, sau cel al utilizării lor într-o eventuală confruntare armată între Siria şi Israel.

Realizator: Iată, am difuzat cele două corespondenţe de la colegii mei din Washington şi Moscova. Nu vă ascund că până la 44, când vom avea şi o transmisiune sportivă - finalul meciului Braşov - Bistriţa, când va interveni de la BRoşov colegul Dorin Duşa - mai avem şi poziţia pe care a exprimat-o în interviul acordat colegei de la Bruxelles, Luminiţa Apostol, secretarul general NATO, dar vă invit acum să comentăm poziţiile celor două capitale în problema siriană, repet, o zonă apropiată şi de noi. Dle Degeratu.

Claudiu Degeratu: Cred că am mai subliniat: Washingtonul a făcut o mică concesie, din punctul meu de vedere, lăsând Moscovei dreptul de a încerca măcar organizarea acestei conferinţe de la Geneva. În acelaşi timp. Washingtonul este interesat ca Ankara să aibă o poziţie clară, transparentă şi mult mai activă în Orientul Mijlociu şi în special în rezolvarea acestui conflict din motivul că este singurul aliat NATO din această regiune, pentru că este legată economic de Siria şi, nu în ultimul rând, Washingtonul din câte observ este mai puţin interesat de poziţia Bruxellesului sau a UE, însemnând pe de o parte că aşteaptă o iniţiativă independentă separată a UE, fără o încercare de a influenţa sau de a sugera o anumită direcţie şi, în acelaşi timp, aşteptând de fapt rezultatele medierilor făcute de către Federaţia Rusă. Cred că Federaţia Rusă a cam epuizat tot arsenalul, să zicem diplomatic, şi retoric în a justifica aceste să zicem transporturi de arme şi cred că ne apropiem de final. Presupun, aici ţine mai mult de speculaţia mea personală, vizavi de alte rezultate ale întâlnirii ruso-americane din această lună, că aceasta ar fi cam ultima lună în care vom mai auzi probabil de această problemă a armelor ruseşti care vor sau care sunt foarte preocupante şi pentru alte ţări, în special Israel. Deci, cred că în acest moment preocuparea şi a Federaţiei Ruse, dar şi a Washingtonului, este diminuarea implicării Iranului în acest conflict, pentru că se observă un anumit reviriment de natură operaţional, militar. Se pare că operaţiunile armatei siriene sunt susţinute şi de către consilieri iranieni şi chiar de către trupe în teren sau de către experţi în lupta de gherilă urbană în această zonă şi acest lucru preocupă de fapt nivelul de implicare militară, iar singura să zicem pârghie posibilă este cea de la Moscova, în a implica doar, să zicem, politic diplomatic Iranul într-o posibilă conferinţă. Dar, repet, şansele sunt foarte mici chiar ca Moscova să reuşească o conferinţă relevantă înainte de summitul G8.

Realizator: Domnule colonel Petrescu, să ne uităm, pomenea şi domnul Degeratu, poziţia Turciei. Să nu uităm că până acum un deceniu, şi eu am văzut asemenea hărţi, pe hărţile Siriei zona extrem sudică a Turciei, Antiohia-Hatay, Antakya cum se mai numea, era trecută cu o frontieră ghimpată şi scria 'până acum 10 ani cedată ilegal Turciei', sigur lucrurile se întâmplau aproape 100 de ani în urmă, respectiv înaintea celui de-al doilea război mondial. Cum să vedem poziţia Turciei, cum să interpretăm, Turcia fiind aliat al României?

Ion Petrescu: Aş începe cu imaginea amuzantă a primirii liderului turc la Casa Albă, când, chiar în primele secunde ale conferinţei de presă, a început o ploaie torenţială şi preşedintele Barack Obama l-a întrebat 'nu doriţi o umbrelă' şi imediat a beneficiat de o umbrelă americană. Această ipostază am adus-o în prim plan pentru că de fapt comandamentul care se ocupă de situaţia operaţională a Siriei din punctul de vedere al Americii se află în Iordania. Aceasta este şi motivul pentru care trupele turce s-au limitat doar la mutaţiile publice pe care le ştiţi, adică salvele de răspuns de artilerie atunci când au fost atacuri siriene mimate, doar pentru a distrage atenţia opiniei publice de la fluxul de refugiaţi. Deci, americanii, da, cum a spus domnul Degeratu, au într-adevăr această înţelegere pentru capabilităţile diplomaţiei ruse de a-şi încerca şansa, dar, în acelaşi timp, dispozitivul militar american în zonă este sub control. Porneşte şi de la faptul că deşi Iordania nu este în NATO, dar Iordania este condusă de un suveran care a studiat în Statele Unite chiar în forţele speciale americane şi care este interesat ca ceea ce se întâmplă în Siria să nu se transforme apoi într-un fenomen care trece graniţa în Iordania. Să nu uităm că în conferinţa de presă comună a lui John Kerry cu ministrul de externe iordanian acesta din urmă spunea că este îngrijorat de prezenţa unor insurgenţi străini şi a unor grupuri înarmate care nu au nimic comun cu lupta de eliberare a poporului sirian. Dintr-o asemenea perspectivă, aş reaminti ascultătorilor faptul că la sfârşitul acestei luni preşedintele Vladimir Putin va trimite un emisar special la Washington DC cu răspunsul său scris la scrisoarea preşedintelui Barack Obama, care i-a parvenit luna trecută, în care accentul se pune pe cooperare, pe un plus de înţelegere în diferite zone şi pe un plus de contact. Iar cred că Putin va răspunde constructiv şi în această scrisoare va viza sub o formă sau alta şi viitorul zonei despre care discutăm.

Realizator: Vă propun să urmărim acum înregistrarea pe care a realizat-o colega Luminiţa Apostol cu secretarul generalal NATO, astăzi, la Bruxelles, despre Siria.

Reporter: În ce priveşte Siria, liderii europeni au cerut ieri găsirea unei soluţii politice pentru conflictul sirian. Este aceeaşi poziţie pe care o susţine şi NATO şi pe care dvs aţi reluat-o în repetate rânduri. Situaţia de pe teren devine însă tot mai complicată cu fiecare zi. Cum evaluaţi situaţia în acest moment şi implicaţiile ei pentru regiune?

Anders Fogh Rasmussen: Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia şi de evoluţiile din Siria. Situaţia umanitară este dezastruoasă cu zeci de mii de persoane ucise şi milioane de persoane refugiate. Există riscul propagării conflictului în regiune şi există riscul folosirii armelor chimice, deci este cu adevărat o chestiune îngrijorătoare şi aceste este motivul pentru care o soluţie politică este necesară urgent. Cred că lumea realizează că o intervenţie militară străină în Siria ar avea consecinţe regionale imposibil de anticipat. De aceea, calea corectă este o soluţie politică şi sper că iniţiativa americano-rusă de a organiza o conferinţă internaţională poate crea cadrul pentru o soluţie politică.

Reporter: Aţi discutat atât Siria, dar şi Coreea de Nord cu partenerii ruşi. Consideraţi că aţi putea colabora mai strâns cu Rusia în aceste chestiuni?

Anders Fogh Rasmussen: Vorbind despre Siria, cred că în mod evident avem nevoie de un angajament pozitiv al Rusiei, dacă este să ajungem la o soluţionare politică a conflictului. Aşa cum ştim cu toţii, există legături strânse între Rusia şi actualul regim de la Damasc şi cred că Rusia are o mare responsabilitate pentru a contribui la o soluţie politică. Nu poate fi în interesul Rusiei să vadă Siria divizată pe baza unor linii de demarcaţie etnice, să vadă eventual un stat falimentar, care ar fi un teren propice pentru extremism şi terorism. Cred că este în interesul comunităţii internaţionale să asigure un proces de tranziţie care să răspundă aspiraţiilor legitime ale poporului sirian.

Realizator: Deci, domnule Claudiu Degeratu, iată, avem şi un punct de vedere exprimat la Radio România Actualităţi, într-un interviu de secretarul general al NATO, despre Siria.

Claudiu Degeratu: Şi cred că nu numai despre Siria şi despre parteneriatul să zicem strategic NATO-Rusia, care cu siguranţă va aborda într-un format să sperăm, să vedem când va fi acest format, probabil că după conferinţa din iunie, o serie de consultări pregătitoare, aşa cum a reieşit şi din înregistrare, au fost făcute, cred că NATO are un dublu interes în această zonă. O dată pentru că există capabilităţi deja dislocate pentru apărarea teritoriului şi a trupelor din Turcia şi în al doilea rând pentru că desfăşoară o operaţiune antiteroristă permanentă în Mediterana, de securitate maritimă. În plus, şi acest lucru este un element important de politică în cadrul Alianţei

Realizator: Şi militari domnule colonel Petrecu.

Ion Petrescu: În primul rând că este un semnal echilibarat de evaluare deloc sub imperiul unor clipe trecătoare în teatrul de operaţiune din Siria ci o evaluare a unui lider de organizaţie care priveşte pe termen lung evoluţia unei ţări pe care o doreşte cu o stabilitate care să ducă la întărirea zonei geo-politice în care se află şi să contribuie până la urmă la un climat echilibrat, paşnic lângă un membru al NATO precum este Turcia.

Realizator: Iarăşi spunem o ţară cu care România are nu e aşa domnule Degeratu parteneriat şi să mai spunem că mergând spre Orient şi noi ţinem de această mediterană de Est e corect?

Claudiu Degeratu: Da, este corect şi cred că în plus cam toată evoluţia Orientului Mijlociu ceea ce numim acum "Primăvara arabă" a arătat de fapt această legătură sau poziţia specială de fapt a României vorbim de prezenţa unor cetăţeni români sau cu dublă cetăţenie şi bineînţeles implicarea în ceea ce numim noile riscuri de securitate sau combaterea lor.

Realizator: Dle colonel Petrescu, o propoziţie: cum să privim China şi Japonia acolo? O propoziţie.

Ion Petrescu: China a anunţat Banca de Comerţ Exterior a Republicii Populare Democrate Nord-Coreene că are conturile blocate şi în acdelaşi timp nu va mai primi noi finanţări până la rezolvarea litigiului cu America.

Realizator: Domanelor şi domnilor, am început emisiunea atipic, în sensul în care înainte de a vă spune eu bună seara l-am difuzat pe Anders Fogh Rasmussen mulţumind românilor pentru efortul pe care îl fac în Afghanistan. Vă propun şi mi face plăcere să difuzăm din nou această declaraţie a secretarului general al NATO.

Anders Fogh Rasmussen: Mai întâi vreau să mulţumesc României pentru contribuţia la misiunea noastră din Afghanistan. Este o contribuţie semnificativă. Puteţi fi mândri de militarii români, care fac într-adevăr o muncă remarcabilă şi vreau să le aduc un omagiu pentru serviciul şi pentru sacrificiul lor. Desigur, voi discuta cu responsabilii români ce vom face mai departe în Afghanistan. Vom discuta cum putem transfera treptat responsabilităţile de securitate către forţele afghane şi cum putem pune la punct viitoarea misiune de antrenare condusă de NATO după 2014. Şi sper că România va putea să participe şi să contribuie la această misiune de antrenare.

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
"Euroatlantica" - Securitatea naţională
Euroatlantica 26 Noiembrie 2021, 07:09

"Euroatlantica" - Securitatea naţională

Euroatlantica- Ediția din 25 noiembrie 2021.

"Euroatlantica" - Securitatea naţională
Euroatlantica - Belarus, pericolul de la frontiera NATO și a UE
Euroatlantica 20 Noiembrie 2021, 09:25

Euroatlantica - Belarus, pericolul de la frontiera NATO și a UE

Euroatlantica - Ediția din 18 noiembrie 2021.

Euroatlantica - Belarus, pericolul de la frontiera NATO și a UE