Sistemul public de sănătate "permite" repetarea scandalului Hexipharma

La mai bine de doi ani de la incidentul Colectiv și în ciuda scandalului Hexipharma, sistemul public de sănătate nu a găsit o metodă prin care să poată controla eficient piața dezinfectantelor din România.

Unii specialiști, dar și companii din domeniu, spun sistemul de avizare al substanțelor biocide poate fi păcălit oricând prin anumite metode care scapă prevederilor legislative.

Cu alte cuvinte, în acest moment nimeni nu poate garanta sută la sută că toți dezinfectanții folosiți în spitale corespund standardelor și că își fac treaba în fața micro-organismelor.

Așa că un nou scandal pe piața dezinfectantelor poate apărea oricând pentru că sistemul se bazează, în ultimă instanță, și pe buna credință a jucătorilor din piață.

Să nu uităm, însă, că principalul criteriu din jocul pieței nu este buna credință ci profitul.

Prima problemă: autoritățile nu au laboratoare pentru a verifica biocidele.

România este una din puținele țări europene în care sistemul public nu are laboratoare acreditate proprii pentru a verifica exact ce se află în sticlele, cutiile sau bidoanele care conțin produse biocide, numite generic dezinfectanți.

Este o primă hibă a sistemului de sănătate, care nu poate face propriile verificări, iar semnalul de alarmă este tras chiar de unii jucătorii de pe piața biocidelor care doresc să-și păstreze anonimatul.

Sursă: „ Fără acel laborator care să verifice eficacitatea dezinfectanților din piață, nu avem ce discuta. Orice dezinfectant n-ar trebui aprobat pentru comercializare decât dacă e testat într-un laborator neutru și acredidat, nu doar acreditat”

Așa că toate avizele din România se dau be baza declarațiilor și răspunderii celor care le pun pe piață, declarații ce au în spate diverse alte laboratoare acreditate. Însă aceeași jucători din piață insistă asupra asupra faptului că testele sau verificările trebuie făcute nu doar în laboratoare acreditate ci și neutre, pentru a avea siguranța unor substanțe eficiente sau conforme cu ceeea ce scrie pe etichetă.

Pentru că, așa cum s-a văzut în 2016, Hexipharma a putut fenta sistemul. Tot ei spun că, pentru a avea garanția unor teste și verificări corecte, acestea ar trebui făcute în 2 laboratoare, așa cum era prevăzut în ordinul 910 dat în 2016, imediat după scandalul dezinfectanților.

Sursă: „ Așa frumos au modificat ordinul sub ministrul Bodoc și a rămas prevăzut un laborator nu două. A dispărut și ideea de laborator neutru și acreditat și a rămas dor cerința unui laborator acreditat . Pentru că nici unei companii străine nu i-a convenit asta. Și dacă eu, ca firmă producătoare de dezinfectanți, am laboratorul meu acreditat, eu centrez, eu dau gol, eu validez. ”

Problema 2: Sistemul de avizare poate fi păcălit

Problema, însă, nu este doar la numărul de laboratoare care ar trebui să certifice un produs biocid. Conform procedurilor, există două tipuri de teste care stau la baza avizării: testele care verifică ce concentrație are substanța activă din produs și testele care verifică eficacitatea pe micro-organisme.

Aceleași surse din piață, dar și biologii de la Institutul Cantacuzino din București, îmi spun că există posibilitatea ca o companie să păcălească sistemul, pentru că nimeni nu verifică dacă flaconul destinat testului de concentrație este luat din același lot cu flaconul destinat testului de eficacitate. Totul se bazează, din nou, pe buna credință a companiei și pe faptul că produsul are aceeași concentrație și într-un flacon și în celălalt.

Liliana Busuioc, biolog principal al Institutului Cantacuzino.

Liliana Busuioc: „ Ar trebui să se facă un control al concentrației substanței active pe lotul de produs și pe același lot să se facă testarea decontaminantului respectiv ca acțiune bactericidă și fungicidă. Pentru că până acum producătorii vin singuri cu concentrația pe care el o declară și o produce în laboratorul lui ”

Se pare, însă, că firmele care pun biocide pe piața românească, indiferent că sunt românești sau străine, nu sunt interesate în a face testări în România, nici măcar testări de concentrație, acolo unde avem un laborator acreditat, în speță cel al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Chimie, ICECHIM.

Mihaela Manolache, șeful laboratorului, îmi spune că testele făcute în România ar fi și mult mai ieftine

Mihaela Manolache: „La sărurile cuaternare de amoniu noi făceam determinarea de substanță activă cu 400 de lei plus 150 de euro pentru confirmarea prezenței, în timp ce în Germania era în jur de 2000 de euro”

Problema 3: Nu există prevederi pentru verificarea periodică a pieței biocidelor

Specialiștii spun că există diverse metode prin care piața dezinfectanților poate fi ținută sub control.

Una din metode vine din domeniul fertilizanților, acolo unde se practică verificări periodice, neanunțate, care pot atesta corectitudinea producătorilor și viabilitatea produselor.

Mihaela Manolache:„ După o regulă statistică și un plan de eșantionare se prelevează probe din țară, din diverse locuri, și ne aduc produsele la analiză. Și sistemul funcționează bine pentru că aceste companii știu că sunt controlate periodic, iar produsele își păstrează calitatea. Pe când în domeniul biocidelor regulamentul spune doar cum se avizează produsele nu și cum să fie controlată piața.”

Problema 4,5,6.....

Problemele de pe piața dezinfectanților se văd nu doar în lacunele din procedeele de testare, avizare sau verificare, ci și în licitațiile făcute în sistemul public de sănătate, în sponsorizări suspecte, sau în lipsa transparenței instituționale care ajunge până pe holurile spitalelor.

Mai mult, la o privire atentă, problema dezinfectanților pare a depăși teritoriul României și mulți dintre specialiștii care se declară neutri, spun că lobby-ul internațional a influențat radical anumite regulamente europene a căror aplicare favorizează anumiți actori sau anumite segmente de piață în detrimentul sănătății publice.

România ar putea contracare aceste lacune pentru că Uniunea Europeană nu interzice practicile naționale mai riguroase ci doar pe cele care sunt sub standardele comunitare.

Însă România nu pare a învăța din propriile eșecuri sau din cazurile ce au scandalizat societatea.

Este o latură a aceluiași subiect la care Radio România va reveni săptămâna viitoare.