Bazarul diplomației românești la Bruxelles

Bazarul diplomatic? Mă întreb ce este acest concept de cum primesc invitația. Aveam să înțeleg cel mai bine atunci când am ajuns la Universitatea Liberă din Bruxelles, în sala centrală, spectaculoasă, înconjurat de muzică, diplomați, artiști, oameni de cultură, antreprenori, jurnaliști..... De jur împrejurul lor ... ii de borangic țesute cu migală și acompaniate de istoricul fiecăreia (multe modele purtate în timp de Casa Regală a României și promovate spectaculos până în perioada interbelică), ceramică pictată manual, vestitele stilouri manufacturate de Poenari, siropuri, tincturi și remedii tradiționale românești ambalate în cutiuțe sau sticluțe care ascund parcă o mică taină. Una din ele... dar vă povestesc mai târziu.

Printre toate acestea zăresc oamenii care deja îmi sunt cunoscuți și instituțiile care m-au invitat aici: Ambasada României în Regatul Belgiei, Institutul Cultural Român la Bruxelles, Reprezentanța României la Uniunea Europeană. Invitații sunt din toate colțurile Europei, inclusiv Ambasada și Reprezentanța Republicii Moldova la Bruxelles.

Semne Cusute - stil, tradiție și premiul Europa Nostra-European Heritage Awards

De cum intru în sală zăresc cu coada ochiului un chip rasat, blond, zâmbitor ce poartă o ie țesută fin și împodobită cu modele și culori mai puțin cunoscute mie. Este Ștefania Atanasiu, Asociația Semne Cusute, stabilită în Luxemburg, o asociație care strange în jurul său 47 de mii de pasionați de ii. Ca dovadă, asociația are astăzi grupuri de țesători-cusători în multe colțuri ale lumii. Expoziții la fel: Spania, Luxemburg, Japonia, Elveția.

În 2022 asociația a obținut premiul Europa Nostra/ European Heritage Awards iar acum văd o parte din aceste modele: cămașă cusută după planșa 57 din albumul Elisei Brătianu, cămașă boită manual cu fir metallic și tel de in cu bumbac, cămașă de Basarabia, cămașă de Mehedinți….. sunt multe. Toate frumoase, fine.

Cămașa tradițională pe care o poartă acum Ștefania Atanasiu are mâneci de borangic, largi, după influența turcească a Sudului, iar materialul este luat dintr-un ștergar vechi. Mătasea aceasta era obținută pe vremuri de crescătorii de viermi de mătase din orașele Sudului României. Îmi spune că în București, spre exemplu, se mai păstrează amintirea acestui meșteșug dacă ești atent la denumirea unor străzi: Mătăsari, Frunzei…

Și tot de Ștefania Atanasiu aflu detalii despre sașii din jurul Sibiului, despre portul lor și despre elementele de design ce se regăsesc, surprinzător, în cultura tradițională luxemburgheză.

Motivul este faptul că acești sași au venit acum sute de ani chiar din zona Luxemburgului și așa se explică de ce nu au nevoie de translator pentru a se înțelege unii cu alții. Sașii din jurul Sibiului vorbesc un dialect specific Ducatului.

Stiloul lui Poenaru – o invenție românească patentată în 1821. Manufactura Poienari își aduce stilourile la Bruxelles

Vis-à-vis de cămășile de borangic sunt atras de expoziția de ceramică pictată manual. Apoi, alături, de stilourile Poienari.

Le știu pentru că am făcut un astfel de cadou. În plus am avut și eu unul…. am avut… și iar îmi amintesc momentul în care l-am lăsat pe biroul la care scrisesem într-o conferință de presă… nu l-am mai găsit.

Lucrate impecabil din lemne exotic, uneori din lemn de rădăcină. Măslin, arțar, red heart (asemător trandafirului)…. Lucian Poienari îmi spune că întotdeauna a avut o pasiune pentru instrumente de scris iar primul stilou l-a făcut pentru el. Apoi prietenii și-au droit și ei.

Așa a apărut manufactura de stilouri, singura din România din câte știu. După 15 ani afacerea crește iar acum e prima ieșire din țară, deși clienți străini on-line există de ceva vreme.

Numele manufacturii amintește și de profesorul Poenaru, cel care a patentat invenția stiloului în 1821 în Franța, la Paris. Acum aceste bijuterii stau în fața mea, la Bruxelles. Și mă bucur că sunt românești.

Poțiuni tradiționale românești. Secretul Brâncii Ursului – afrodisiacul

Magic Roots – tot o manufactură însă produsele sunt de alt tip: de la miere și siropuri până la tincturi și poțiuni pentru sănătate.

Mădălina Mocanu îmi spune că promovează la Bruxelles tot felul de producători români de astfel de produse. Îi e dor de România și tocmai de aceea și titlul afacerii, Magic Roots.

Stăm de vorbă despre tot felul de plante din care se fac remedii naturale tradiționale mai puțin cunoscute în Vestul Europei. Ceaiuri, tincturi, siropuri.

Discuția curge lejer, râdem amândoi așa că pun întrebarea de care unii bărbați se rușinează:

-Există în tradiția românească și tincturi pentru virilitate?

Râde. Dar aflu că există așa ceva.

-Este tinctura făcută din Brânca Ursului! O plantă ce se găsește în România!

Râd împreună cu ea iar atmosfera destinsă mă face să merg mai departe cu curiozitatea mea:

-Și funcționează?

Mădălina Mocanu râde și mai tare:

-Ce pot să vă spun este că acei clienți revin să cumpere.