Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ANTENA PARTIDELOR PARLAMENTARE (emisiune conf.Legii 41) Marţi, 13 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Remus Rădulescu

27 Septembrie 2016
Vizualizari: 1551
Comentează add

Patriarhia Română a declarat 2016 drept an omagial al Sfântului Antim, tipograf şi om de cultură din secolul al XVIII-lea, care a introdus limba română în cultul Bisericii.

Sfântul Antim Ivireanul sărbătorit la 300 de ani de la moarte

remus-radulescu

 Antim Ivireanul reprezentat pe fresca Mănăstirii Govora din judeţul Vâlcea (al treilea de la stânga)

Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române va sluji marţi, 27 septembrie, Liturghia pe Dealul Patriarhiei împreună cu Patriarhul Ioan al Antiohiei, aflat în vizită în România pentu a participa la manifestările dedicate Sfântului Antim Ivireanul.

Patriarhia Română a declarat 2016 drept an omagial al Sfântului Antim, tipograf şi om de cultură din secolul al XVIII-lea. De origine georgiană, Antim Ivireanul este cel care a introdus prin tipăriturile sale, limba română în cultul Bisericii.

Cine a fost Antim Ivireanul?

Pisania Mănăstirii Antim din Bucureşti (inscripţia care spune cine şi când a construit biserica) preyintă o particularitate care vorberşte despre cine a fost Antim Iivireanul. La Antim, sub pisanie se găseşte sculptat în piatră un melc. 

N-o să-l mai vedeţi în altă parte. Este doar la mănăstirea bucureşteană pentru că melcul a fost ales ca emblemă de ctitorul acestei biserici: Antim Ivireanul. 

De ce tocmai melcul? Pentru că fostul mitropolit al Ungrovlahiei a vrut să aibă un simbol smerit şi care să trimită oarecum la viaţa simplă a monahului. 

Melcul poartă cu el tot ce are: în cochilie. Călugărul adevărat este sărac: are doar ce poartă cu el într-o geantă. 

Şi la fel, este smerit precum melcul între vietăţi. Dar are întotdeauna ochii îndreptaţi în sus. 

Emblema Sfântului Antim ar mai putea conduce şi la lentoarea melcului. În acest caz însă, emblema nu-l caracterizează pe Antim Ivireanul. Prin câte a realizat într-o viaţă de doar 66 de ani, mitropolitul nu a dovedit de loc că ar fi fost lent sau leneş precum melcul. 

Era georgian de origine. A ajuns în Ţara Românească în 1690 adus de la Constantinopol de domnul Constantin Brâncoveanu, pentru că era un călugăr cărturar şi foarte talentat în arte.

A fost mai întâi stareţ la Mănăstirea Snagov unde a tipărit mai multe cărţi de cult şi de teologie în mai multe limbi ale lumii ortodoxe: slavonă, greacă, arabă şi română. 

Antim Ivireanul a introdus limba română în cultul ortodox prin tipăriturile sale şi a contribuit în acest fel la crearea unei limbi româneşti literare. 

A ajuns apoi episcop de Râmnic şi în 1708, Mitropolit al Ungrovlahiei.

Dar cum se întâmplă de obicei, valoarea unui om nu este apreciată pe măsură de contemporani. Antim a intrat în conflict cu primul domn fanariot Nicolae Mavrocordat, din cauza politicii antiotomane a mitropolitului. 

A fost înlăturat din scaun şi trimis în exil la Muntele Sinai. Pe drum a fost ucis de gărzile turceşti care-l păzeau. Se întâmpla în 1716. 

Antim Ivireanul a fost canonizat de Biserica Ortodoxă în 1992 şi este sărbătorit ca sfânt la 27 septembrie. Anul acesta se împlinesc trei secole de la moartea sa martirică.

 

Etichete Antiman omagialtipograflimba românăPatriarhieAntiohiaGeorgia

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live