Catedrala Naţională a fost consacrată pentru cult

Slujba de sfinţire a Catedralei a fost oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului şi de Patriarhul Daniel al BOR alături de un sobor de 60 de ierarhi şi 40 de preoţi şi diaconi.

Ceremonia, precum şi prima liturghie ţinută în acest lăcaş de cult au putut fi urmărite pe ecrane speciale montate pe esplanada din faţa clădirii.

Ca la orice biserică ortodoxă, în piciorul sfintei mese din Altar au fost aşezate moaşte de martiri, la Catedrala Naţională de martiri români şi stră-români: Sfinţii martiri Brâncoveni şi Sfinţii Mucenici de la Niculiţel.

De asemenea, în piciorul mesei au fost depuse şi numele a 90 000 de eroi români din Răsboiul de Independenţă şi din Războaiele Mondiale.

Cuvântul de învăţătură în cadrul primei liturghii de după sfinţire a fost rostit de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, care a remarcat că, după mai bine de o sută de ani, în atmosfera de libertate religioasă de după căderea comunismului, românii au reuşit să-şi împlinească un vis, Catedrala Naţională, simbol al credinţei şi al identităţii creştine.

Patriarhul Daniel al BOR a mulţumit după sfinţire tutror celor care au ajutat la construcţie şi a vorbit şi despre lucrările care mai trebuie executate în următorii ani: finalizare turlei centrale şi pictura în mozaic.

Patriarhul a exprimat speranţa ca, după trei ani, să fie oraganizată o resfinţire, la finalizarea picturii Catedralei Naţionale.

Zilele care urmează, Catedrala Naţională va fi deschisă pentru toţi cei care doresc să se închine în altar, până la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, de la 30 noiembrie, când va fi oficiată aici prima liturghie de hram.

Hramurile Catedralei Naţionale sunt Înălţarea Domnului, Ziua eroilor şi Sfântul Andrei, Apostolul românilor.

Ascultă un documentar despre Catedrala Naţională extras din emisiunea Lumina credinţei din 25 noiembrie 2018: