Sfânta Marie Mare - sărbătoarea pelerinajelor creştine
Emisiunea "Lumina credinţei" vă introduce vineri,15 august, de la ora 9.05, în atmosfera de pelerinaj din principalele locuri sacre în care se adună sute de mii de credincioşi.
Articol de Remus Rădulescu, 14 August 2014, 21:18
Cele mai multe biserici şi mănăstiri din România poartă hramul Adormirii Maicii
Domnului, însă doar câteva locuri aflate sub ocrotirea Sfintei Maria atrag la
15 august sute de mii de pelerini.
Afluenţa mare de credincioşi în aceste locuri se datorează unor icoane sau
întâmplări miraculoase care au avut loc acolo.
MĂNĂSTIREA NICULA
Pe dealurile de lângă oraşul de astăzi Gherla - Cluj, se spune că trăia prin secolul al XIII-lea un sihastru pe nume Niculae. El a întemeia un mic schit care i-a purtat numele: Nicula.
Mănăstirea a devenit cunoscută la finalul secolului al XVII-lea, datorită unei icoane. În 1699, icoana Maicii Domnului, pictată de preotul Luca din Iclod a plâns timp de o lună de zile. 
Plângerea miraculoasă a icoanei a fost constatată de autorităţile austriece şi a fost consemnată printr-un act notarial al vremii.
Din 1699, credincioşii au început să vină în pelerinaj la Nicula. În prezent, în fiecare an la 15 august, curtea Mănăstirii se umple de peste 100 000 de pelerini, care vin să se închine la icoană şi să se roage la Maica Domnului.
Credincioşii intonează în cor cântări dedicate Sfintei Fecioare pe melodii populare. Cântările se cheamă "pricesne", de la cuvântul slavon "precistina" care înseamnă preacurată. Textele pricesnelor sunt de fapt rugăciuni populare în versuri către Maica Domnului.
MĂNĂSTIREA ROHIA
Lângă Târgu Lăpuş - sudul judeţului Maramureş - Mănăstirea Rohia este un alt punct care atrage pelerinii de Adormirea Maicii Domnului. 
Locul în care este ridicată mănăstirea a fost descoperit în 1923 în vis preotului Nicolae Gherman din satul Rohia. Fetiţa lui, care murise de curând la doar 10 ani, i s-a arătat în vis spunându-i să ridice casă Maicii Domnului pe Dealul Viei.
La Rohia se găseşte o icoană a Maicii Domnului îndurerată (Sfânta Fecioară Maria e reprezentată fără Pruncul Iisus). Icoana este considerată făcătoare de minuni din 1927, de când a scăpat nederiorată dintr-un incendiu izbucnit în biserica mănăstirii de la o lumânare lăsată nesupravegheată.
MĂNĂSTIREA MOISEI
La Moisei vin în pelerinaj în special credincioşi maramureşeni de pe Valea Izei şi credincioşi bucovineni. 
Mănăstirea este atestată în anul 1637, când era rezidenţă a Episcopului Dumitru Pop. Biserica de lemn a mănăstirii a fost sfinţită la 1672 de Sfântul Sava Brancovici, Mitropolit al Transilvaniei în perioada 1656-1680.
Biserica are hramul Adormirii Maicii Domnului şi încă din secolul al XVII-lea există tradiţia ca de hram să fie vizitată de pelerini din Maramureş şi Suceava.
Cei mai mulţi vin în grup în frunte cu preotul cântând tot timpul pricesne.
MĂNĂSTIREA PUTNA
Ctitoria lui Ştefan cel Mare îşi serbează hramul de Adormirea Maicii Domnului. Credincioşii care participă la sărbătoare vin din judeţul Suceava şi din satele româneşti din Ucraina.
Ei vin la Putna şi să se închine la mormântul Voievodului Ştefan cel mare şi Sfânt aflat în biserica mănăstirii veche de 544 de ani.
MĂNĂSTIREA CACICA
După descoperirea în 1780 a zăcămintelor de sare de la Cacica (18 km de Gura Humorului - Suceava), aici au venit muncitori polonezi romano catolici. Ei au construit o biserică în salină şi apoi una de lemn la suprafaţă.
Biserica de lemn a fost sfinţită în 1810 şi în ea a fost aşezată o copie a vestitei icoane făcătoare de minuni "Madona Neagră" de la Czestochova - Polonia.
Actuala biserică de la Cacica este construită între anii 1902-1904.
MĂNĂSTIREA HODOŞ BODROG
Bănăţenii se adună de Adormirea Maicii Domnului la Hodoş Bodrog, o mănăstire de călugări situată la 15 km de Arad.
Este cea mai veche mănăstire de pe teritoriul românesc. Este atestată în anul 1177. O tradiţie locală spune că un taur pe nume Hodoş din turma unui păstor a scos la iveală dintr-o movilă de pământ Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, iar pe locul unde s-a descoperit icoana a luat fiinţa mănăstirea.
Biserica actuală de la Hodoş Bodrog a fost construită în secolul al XIV-lea.Ea adăposteşte icoana Maicii Domnului despre care tradiţia spune că a fost descoperită de taur. Într-un loc special amenajat este expus şi craniul taurului.
Pelerinii care ajung la Hodoş Bodrog de Sfîntă Mărie parcurg Drumul Crucii, punctat de 14 cruci pe un traseu de aproximativ 1,5 kilometri.
MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DIN SÂMBĂTA DE SUS
Ctitorită de Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Sâmbăta este un simbol al ortodoxiei transilvane. 
Chiliile au fost distruse cu tunurile de generalul Preiss în 1785 din dorinţa autorităţilor austriece de a elimina un focar de rezistenţă în faţa politicii de trecere sub autoritatea papală a ortodocşilor din Transilvania.
Biserica brâncovenească rămasă în ruină a fost restaurată în 1926 de Mitropolitul Nicolae Bălan, iar incinta a fost refăcută de Mitropolitul Antonie Plămădeală în 1985.
Mănăstirea din Sâmbăta de Sus îşi serbează la 15 august hramul în prezenţa a mii de pelerini, cei mai mulţi din judeţele Braşov şi Sibiu.
Creştinii sărbătoresc la 15 august Adormirea Maicii Domnului, zi care poartă numele popular de Sfântă Mărie Mare
Adormirea Maicii Domnului aminteşte de momentul plecării Sfintei Fecioare Maria din lumea aceasta.
După Răstignirea şi Învierea Fiului său, Sfânta Maria a trăit sub ocrotirea Apostolului Ioan la Ierusalim şi Efes.
Biblia nu mai spune nimic despre Maica Domnului din momentul coborârii Duhului Sfânt, dar există tradiţia că a murit la Ierusalim şi a fost înmormântată lângă grădina Ghetsimani.
Apostolul Toma n-a fost prezent la înmormântare şi a venit după trei zile.
A vrut să mai vadă o dată trupul Fecioarei Maria şi a deschis mormântul. A găsit, în schimb, mormântul gol.
Pe această tradiţie se bazează credinţa creştină că după moarte, Maica Domnului a fost ridicată cu trupul la cer, fiind primul om înviat după învierea lui Iisus Hristos.
La Ierusalim se păstreză şi astăzi biserica Maicii Domnului care adăposteşte mormântul gol.
În cultul creştin, Sfânta Maria este cea mai cinstită după persoanele Sfintei Treimi, întrucât este femeia care l-a purtat în pântece şi l-a născut pe Fiul lui Dumnezeu ca om.
Sărbătoarea de la 15 august se numeşte popular "Sfânta Mărie Mare" pentru a puncta ierarhia sărbătorilor închinate Maicii Domnului.
Sărbătoarea care marchează sfârşitul pământesc este mai mare decât cea a începutului - Naşterea Maicii Domnului, 8 septembrie, numită popular "Sfânta Mărie Mică".
De altfel toţi sfinţii au zi de sărbătoare în calendar ziua în care au murit.
Sfânta Fecioară Maria are mai multe sărbători în cursul unui an, dar cea mai importantă este cea a sfârşitului său pământesc, care înseamnă din punct de vedere creştin intrarea în veşnicia lui Dumnezeu.
