Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Securitatea României, înzestrarea şi noile tehnologii

O dezvoltare pozitivă pentru Armata României, care impune nu doar achiziţia de tehnică nouă, modernă, ci şi regândirea procesului de pregătire a ofiţerilor şi subofiţerilor.

Securitatea României, înzestrarea şi noile tehnologii

Articol de Radu Dobriţoiu, 07 Septembrie 2018, 10:10

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Ultimii doi ani au readus în actualitate tema achiziţiilor militare. Aceste programe au fost încurajate de alocarea celor două procente din Produsul Intern Brut pentru Apărare şi contribuie la modernizarea Armatei României, adaptând, totodată, capacităţile de apărare la noile realităţi ale mediului de securitate euroatlantic. O dezvoltare pozitivă pentru Armata României, care impune nu doar achiziţia de tehnică nouă, modernă, ci şi regândirea procesului de pregătire a ofiţerilor şi subofiţerilor, în condiţiile în care noile tehnologii depind foarte mult de utilizarea computerelor şi a sistemelor informatice. Apărarea cibernetică, viteza de reacţie şi angajamentul NATO de a răspunde la orice tip de ameninţări fac parte din noua strategie a Alianţei, impusă de dinamica acţiunilor militare la nord şi la est. Invitatul acestei ediţii, în studioul Radio România Actualităţi, este generalul în rezervă Decebal Ilina, fost secretar de stat pentru armamente în Ministerul Apărării Naţionale, dar şi în Ministerul Industriilor, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare şi al Direcţiei de Contraspionaj Militar. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi pe frecvenţele Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: "Securitatea României, înzestrarea şi noile tehnologii".

ASCULTAŢI AICI EDIŢIA DIN 6 SEPTEMBRIE 2018

*
Radu Dobriţoiu: Bună seara, domnule general Decebal Ilina. Bun venit la Radio România Actualităţi.
Decebal Ilina: Bună seara dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră.
Radu Dobriţoiu: Domnule general, noul buget pentru Apărare a permis o nouă abordare a proceselor de înzestrare. În cât timp credeţi că se va recupera timpul pierdut în acest domeniu?
Decebal Ilina: Nu va fi foarte uşor să se recupereze, deoarece actualul buget de aâpărare, deci 2%, sigur că nu se compară cu bugetele de 1,3, în general, 1,4, pe care le-a avut - nişte bugete de supravieţuire ale Ministerului Apărării pe care le-a avut în ultimii 10-12 ani, dar va fi foarte greu de recuperat, pentru că nu tot bugetul acesta de 2% poate fi folosit pentru cheltuieli de capital, adică pentru cheltuieli de înzestrare, ci în general, cred, nu sunt la curent cu procentul, dar prob abil undeva în jur de 40% din acest buget de apărare se va folosi pentru cheltuieli de capital, probabil 50-60% pentru personal, 20% probabil pentru cheltuieli cu operarea, adică pregătirea pentru că vedem că Armata, în ultimii ani, în ultimii doi ani, s-a înzestrat, s-a dotat cu echipamente foarte sofisticate, care presupune o pregătire, o înaltă pregătire a militarilor. Deci nu mai putem vorbi despre echipamente primitive, pe care le avea Armata acum 20 de ani, din care învârtea de un buton şi orice soldat ştia să facă acest lucru. Deci presupune o pregătire foarte bună. Or cheltuielile acestea care se vor folosi atât cu pregătirea personalului, cât şi cu antrenarea acestora, procentul va fi destul de ridicat. Dar suntem foarte optimişti, pentru că s-a pornit un program de înzestrare, aş putea spune, foarte îndrăzneţ şi deja s-au făcut unele progrese. Până în prezent, dacă vorbim despre avioanele multirol F-16, dacă vorbim despre rachetele Patriot, care probabil la sfârşitul anului acesta ar trebui să apară...
Radu Dobriţoiu: În 2020, primul trimestru o să apară primul sistem pe teritoriul României, va fi instalat. Începe de anul viitor, atunci va fi...
Decebal Ilina: S-au lansat foarte multe programe. Sigur că eu cred că nu ar trebui să facă greşeala care s-a făcut în perioada 1990-2000 - la un mnoemnt dat aveam lansate 32 de programe de modernizare de echipamente. Unele dintre ele au durat zece ani. Deci până am reuşit să terminăm programele, Armata s-a redus, nu a mai existat în înzestrare numărul de echipamente respective, multe dintre ele au trebuit să fie tăiate, multe...
Radu Dobriţoiu: Au dispărut în timp. Îmi aduc aminte, pe timpul ministrului Sorin Frunzăverde au fost aceste planuri diferite şi pe categorii de forţe şi pe etape diferite de înzestrare, dar nu s-au întâmplat foarte multe atunci.
Decebal Ilina: Da. Şi un program din ăsta, dacă lansezi foarte multe programe şi la fiecare dai puţin din puţinii bani pe care îi ai, sigur că îl întinzi pe 10 ani - 10,12 ani - şi până eşti gata cu programul respectiv, ori nu mai e nevoie de el, ori nu mai e de actualitate, ori trebuie să îl duci deja la delaborări.
Radu Dobriţoiu: Dar aşa cum o să reiasă şi din declaraţiile pe care le-am obţinut de la şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, trebuie făcute cu o anumită strategie aceste înzestrări şi nu este foarte uşor, adică toate aceste tehnologii şi armamente trebuie corelate între ele şi trebuie sincronizate ca utilizare.
Decebal Ilina: Da. În primul rând, sigur, echipamentele în principal care intră în înzestrarea Armatei Române au menirea şi au misiunea să apere România, teritoriul, independenţa, suveranitatea României, dar sunt şi unele echipamente şi unele structuri care sunt puse la dispoziţia NATO. Pentru cele care sunt la dispoziţia NATO, trebuie să analizăm care sunt genul de misiuni în general principale, pe care le-a executat sau pe care le-a primit spre executare România, în ultimii 10 ani. Acolo, marea majoritate a acestor misiuni au fost grefate pe trupele terestre, centrate pe trupele terestre, foarte puţine pe aviaţie şi pe marină. Deci aici va trebui să ne gândim care sunt aceste misiuni, şi acolo va trebui întărită înzestrarea şi echiparea trupelor respective. Cât priveşte înzestrarea Armatei Române, în general, Forţele Terestre, Forţele Aeriene, Forţele Navale, sigur că eu cred că există o analiză în cadrul Statului Major General, ca să păstreze un echilibru, pentru că nu se potrivesc, din punct de vedere valoric, unele sunt sumele care se plătesc pentru echipamentele, să zicem, din zona aviaţiei, echipamente foarte scumpe, dacă vorbim de avioane, dacă vorbim de rachete, dacă vorbim despre sisteme de supraveghere şi de multe alte echipamente, foarte greu şi de întreţinut, cu costuri foarte mari, la fel se întâmplă şi la marină, dar probabil că la Statul Major s-a făcut o analiză şi există un echilibru în ceea ce priveşte introducerea de echipamente noi pentru toate cele trei categorii de forţe armate.
Radu Dobriţoiu: În primul trimestru al anului 2020, va deveni operaţional primul sistem de rachete Patriot. Despre această achiziţie, dar şi despre programele de înzestrare a forţelor aeriene, am primit informaţii în exclusivitate pentru "Euroatlantica" de la şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicoale Ciucă.
*
Nicoale Ciucă: Au fost o serie întreagă de programe care deja fuseseră demarate cu ceva timp în urmă, şi aici mă refer la forţele aeriene, pentru că ele au fost primele şi principalul beneficiar al dezvoltării capabilităţilor de transport mediu şi scurt curier, cu avionul C 27 Spartan, ulterior, dezvoltarea capabilităţii avion multirol pe platforma F-16, capabilitate care este în procesul acesta de definitivare a capabilităţii operaţionale finale. Urmează ca, pe măsură ce piloţii capătă experienţă, adună cât mai multe ore de zbor şi, de asemenea, se definitivează ciclul acesta de mentenanţă şi de suport tehnic, să declarăm capabilitatea finală operaţională, într-un timp cât mai scurt. Şi, ca să nu existe o abordare din aceasta sectorială pe fiecare categorie de forţă, pentru că deşi există partea de mândrie, de cultura apartenenţei la simbolul categoriei de forţă, ele trebuie totuşi privite într-un tot unitar, pentru că acţiunea, coeziunea acţională a fiecăreia dintre ele dă, practic, putere Armatei Române, şi atunci decizia de a fi luat Patriot a mers tot către domeniul acesta al apărării aeriene şi a intrat în complementaritatea capabilităţii avion multirol, cu această capabilitate de apărare aeriană, care de asemenea face trimitere şi către partea de apărare aeriană din structura forţelor terestre, urmând ca trei sisteme să intre în dotarea acestei categorii de forţe.
*
Radu Dobriţoiu: Domnule general Decebal Ilina, putem vorbi de această dată, în această perioadă, şi despre o nouă mentalitate a proceselor de înzestrare? Pentru că vedem că se revine şi se insistă foarte mult la posibilitatea implicării industriei româneşti în aceste procese de înzestrare de achiziţii.
Decebal Ilina: Da, din păcate, industria românească nu e capabilă să participe la foarte multe dintre aceste programe şi le-aş lua pe rând.../lalexandrescu/denisse/ Aş lua pe rând câteva dintre programele care au fost lansate de Ministerul Apărării Naţionale. Se discută despre patru corvete multifuncţionale, care vor fi lansate, probabil într-un şantier românesc. Aici şantierul românesc, chiar dacă să zicem că nu este un şantier în care 100% să fie deţinut de statul român, nu contează capitalul social al cui este, contează că aici lucrează muncitori români, că se execută pe teritoriul românesc, ceea ce este şi un element de mândrie, dar aici putem discuta şi am înţeles că la pachet, pe problemele de offset, pe problemele de compensare, s-ar intenţiona şi modernizarea celor două fregate T-22, deci ceea ce ar fi un lucru foarte bun. Aici putem vorbi despre o anume participare la ceea ce priveşte construcţia metalică a celor patru corvete multifuncţionale. Dacă vorbim despre cele şapte sisteme de rachete Patriot, pe care domnul general Ciucă povestea că urmează să le primească România, deşi mie mi se pare un efort financiar foarte mare, cele şapte sisteme de rachete costă circa 4 miliarde de dolari plus TVA-ul, deci undeva la 5 miliarde de dolari numai cele şapte sisteme, patru pentru Forţele Aeriene, trei pentru Forţele Terestre. Aici este imposibil ca partea română să aibă vreo contribuţie, probabil că dacă se va discuta, dar am înţeles că nu s-a discutat problemele de offset că se face un acord de la ţară la ţară, deci dacă s-ar discuta, am putea vorbi despre un offset indirect, ca firmele respective care fac rachetele Patriot, adică Raytheon, să ia în calcul, să dea unele comenzi în industria românească. De asemenea, vorbim despre un sistem integrat de arme pentru apărarea infrastructurii şi a populaţiei, deci un sistem antiaerian, cum era cunoscut înainte, un sistem care se ridică şi acela undeva la 300 de milioane, la care din nou România este greu de crezut că ar putea să aibă o participare directă ca offset direct, deci la fel offset indirect, dacă se va discuta cu firmele respective şi dacă partea română va şti să îşi negocieze. De asemenea, vorbim despre achiziţionarea de 54 de lansatoare multirol, deci nişte lansatoare multiple de autopropulsate, cu rază lungă de acţiune, care vor echipa trei batalioane, deci câte 18 lansatoare pentru fiecare batalion. Acestea sunt mobile cu o mare mobilitate...
Radu Dobriţoiu: La HIMARS vă referiţi...
Decebal Ilina: Exact. Sunt pe maşini de luptă, au posibilitatea să fie transportate inclusiv pe C-130, cu mare mobilitate, nişte sisteme de luptă foarte eficiente. La fel este greu de crezut că industria românească ar putea să aibă vreo contribuţie în acest domeniu.
Radu Dobriţoiu: Ajungem acum la Piranha 5, domnule general. România urmează să producă la Uzina Mecanică Bucureşti transportoare Piranha 5, un blindat ce va impune noi proceduri de instruire pentru Forţele Terestre, potrivit şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă.
*
Nicolae Ciucă: Achiziţia primelor transportoare pe platforma Piranha 5 este o sintagmă care mie îmi place foarte mult pentru că, infanterist fiind, din acest moment, maşina de luptă a infanteriei, Piranha 5, pentru că este o maşină de luptă, va fi dotată cu tun de 30 de milimetri şi iacătă-ne ajunşi să artilerizăm infanteria, ceea ce este foarte bine. Depăşim momentele acelea în care vorbeam de pregătirea şi desfăşurarea acţiunii militare într-o oarecare separaţie a armelor şi specialităţilor, nu vorbim numai de partea aceasta întrunită, cum menţionam anterior, a categoriilor de forţe. Discutăm inclusiv de nevoia şi acţiunea interarme, obiectiv pe care îl avem în vedere a fi implementat în sistemul de pregătire şi instruire militară încă de la nivelurile cele mai tactice ale leadership-ului militar.
*
Radu Dobriţoiu: Piranha 5, un blindat recunoscut în Europa şi cu licenţă americană, ccum cu investiţii importante americane, dar venind pe filieră europeană. În exclusivitate pentru ascultătorii Radio România Actualităţi doresc să spun că la marea paradă, ce se organizează chiar încă de acum pentru 1 decembrie, vor fi 5-6 modele diferite de Piranha 5. Ce înseamnă modele diferite? Cu armament, cu platforme diferite folosite pentru diferite misiuni şi de 1 decembrie o să vedem tehnica nouă, inclusiv aceste blindate./roprea/denisse Domnule general, spuneţi-ne mai mult, cum se vor realiza şi dacă, totuşi, măcar în acest domeniu al transportoarelor blindate, se va revigora o parte din industria românească de apărare?
Decebal Ilina: Există posibilitatea să se revigoreze, vă spuneam, nu numai pe acest proiect, pentru că sigur că noi trebuie să luăm în calcul că industria românească este o industrie învechită, în general. Sunt şi câteva societăţi private, care sunt destul de performante, care îşi permit să păstreze nuclee de cercetare, pentru că e foarte important să ai un nucleu de cercetare care să înţeleagă care sunt tendinţele spre care se dezvoltă sectorul respectiv şi să facă progrese în ceea ce priveşte realizarea unor echipamente care să corespundă nevoilor actuale ale militarilor. Dacă vorbim despre contractul acesta cu Piranha, despre contractul despre cele 227, întru care 94 de bucăţi 8X8 într-o primă etapă, aici avem o posibilitate să revigorăm industria românească. Deci, în primul rând, că ele vor fi montate într-o primă etapă la Uzina Mecanică Bucureşti, la fostul Faur, '23 august'. Sigur că se modernizează o hală cu echipamente moderne, echipamentele astea moderne vor fi făcute în contul compensării, deci în contul operaţiunilor de offset. Nu putem vorbi într-o primă etapă de participare românească. Probabil că primele 94, părerea mea, cel puţin, cunoscând foarte bine industria de apărare, vor veni kituri de la GD... din Elveţia sau de la GD, mă rog, de unde vor veni acestea, da, vor fi montate în România. Sigur că sunt o parte din echipamente care deja sunt contractate de unele societăţi şi mă refer aici la partea de optică, electrooptică, de armament, de comandă control, ceea ce este foarte important. Deja acestea au fost contractate. Teoretic, în momentul în care s-a semnat contractul de achiziţie cu GD-ul, la maxim 30 de zile de la data respectivă, trebuia să fie semnat şi contractul de offset, în care să se prevadă că cel puţin 80% din valoarea contractului va fi executat în România, fie prin offset direct, fie prin offset indirect, şi ca să înţeleagă spectatorii dumneavoastră: offset direct înseamnă că industria românească participă cu diferite componente, părţi, echipamente din produsul respectiv, pe care le face în România; offset indirect înseamnă că forma respectivă parteneră, americană sau eleveţiană, cumpără produse superior manufacturate, pe care le fac întreprinderile noastre, care le folosesc la alte echipamente, altele decât pe care le livrează în România.
Radu Dobriţoiu: Compensând astfel cheltuielile făcute de România către acea firmă.
Decebal Ilina: Adică, cum ziceau englezii, să facă o repatriere a muncii. Dacă noi nu suntem în stare să facem produsul respectiv, de valoarea respectivă, firma care ne vinde nouă să cumpere din România. Nu s-a făcut chestiunea asta. În plus, în lege scrie că există un comitet interministerial cu ministrul de ...
Radu Dobriţoiu: În Legea offsetului?
Decebal Ilina: În Legea offsetului, da, cu ministrul economiei - preşedinte, cu ministrul de externe, cu ministrul apărării, cu ministrul de finanţe, cu secretar care este secretarul de stat care se ocupă de industria de apărare. ..
Radu Dobriţoiu: Pentru armamente în Ministerul Economiei.
Decebal Ilina: ... şi care analizează care sunt contractele de offset, analizează trimestrial şi anual cum se îndeplinesc obligaţiile de offset şi nu lasă toată grija şi toată răspunderea în oficiul de offset, care nici nu are suficient personal, nici oameni calificaţi, care să poată răspundă acestei complexe misiuni, pe care o are operaţiunea de offset.
Radu Dobriţoiu: Dintr-odată, în ultimele luni, în ultimul an, pentru că acum avem bani, ministrul Mihai Fifor, când a semnat cu GD-ul, le-a mulţumit celor de la Uzina Mecanică Bucureşti că au reuşit atâţia ani să păstreze această parte a uzinei, astfel încât noi să punem pe masă, la negocierile acestea de producere a transportorului, să venim şi noi cu o ofertă pentru a contura programul Piranha 5 în România.
Decebal Ilina: Şi mai poate fi folosit, cum spuneam, de la celelate echipamente, pentru că există o mare oportunitate. Nu ne-am întâlnit până în prezent cu o asemenea situaţie, în care Armata să aibă atâţia bani şi să importe echipamente de valori foarte mari. Şi mai vreau să fac o completare: în Legea offsetului spune că toate componentele sistemului naţional de apărare, care fac operaţiuni de import echipament peste valoarea de cinci milioane, au obligaţia de offset. Sunt curios să ştiu câte din echipamentele importate de SRI, de SIE, de STS, de SPP sau mai ştiu eu de care compenente ale sistemului naţional de apărare, au încheiat un contact, un acord de offset./aburtica/denisse/ Aceste componente din sistemul naţional de apărare nu trebuie să uite un singur lucru: ei folosesc exclusiv bani publici. Banii publici se obţin şi se colectează din taxe şi impozite, pe care le plătesc firmele româneşti, nu firmele străine. Deci, au o obligaţie şi legală, şi morală şi patriotică, dacă vreţi, ca aceste contracte, pe care le fac, să semneze cu partenerii lor obligaţii de offset şi să poată revigora industria românească, aşa cum a făcut Polonia, aşa cum a făcut Cehia, aşa cum a făcut Ungaria, pentru că acum 20 şi ceva de ani, industria românească de apărare era o industrie destul de puternică, care realiza peste 800 de produse, iar industria ungurească, să zicem, sau, mă rog, chiar poloneză, se zbătea într-o anume mediocritate. Acum, după 20 de ani, folosim foarte bine acest instrument al offset-ului. Industria poloneză este undeva destul de departe, capabilă să participe la competiţiile internaţionale, să facă exporturi de echipamente, pentru că a folosit offset-ul prin transferuri de tehnologie, prin transferuri de echipamente speciale, prin şcolarizarea personalului şi aşa mai departe.
Radu Dobriţoiu: Polonia este un exemplu de aplicare şi poate chiar de modernizare a acestei - putem să-i spunem chiar o ştiinţă a offset-ului, pentru că nu este uşor în economie să ştii să acţionezi toate pârghiile necesare pentru a ieşi într-un avantaj economic al balanţei comerciale. Pentru că asta este, până la urmă, offsetul.
Decebal Ilina: Aşa este. Şi nu trebuie să avem o anume jenă ca demnitari să negociem cu partenerii noştri într-un mod onest, corect şi echilibrat, nevoia de a accepta să facă operaţiunile acestea compensatorii, care ne dă posibilitatea să dezvoltăm şi noi industria, pentru că altfel vom ajunge o ţară care exportăm numai produse semifabricate sau materii prime: buşteni, fier vechi, grâu şi cherestea sau pădure...
Radu Dobriţoiu: Ca în perioada interbelică, domnule general, pentru cam asta exportam şi atunci, eram grânarul Europei, dacă ne amintim.
Decebal Ilina: Da. Şi va trebui să fim foarte preocupaţi să exportăm produse superior manufacturate, care au valoare adăugată mare, pentru că avem un potenţial uman remarcabil.
Radu Dobriţoiu: Tot pentru Forţele Terestre sunt achiziţionate sisteme de rachete HIMARS, ce vor determina inclusiv modernizarea tacticilor militare. Să-l ascultăm, din nou, pe şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă.
*
Nicolae Ciucă: Am decis şi a fost o decizie nu personală, ci una colectivă la nivelul Statului Major al Apărării şi al Ministerului Apărării, să ne îndreptăm către o capabilitate specifică Forţelor Terestre de lovire la distanţă mare şi precizie înaltă. Este vorba de sistemele HIMARS. Sunt sisteme care vor schimba fundamental tot ceea ce înseamnă concepţia şi viziunea atât educaţională, cât şi acţională a Forţelor Terestre, pentru că sunt elemente de rachete ce, în afară de aportul tehnologic, vor determina o serie întreagă de prefaceri pe segmentul acesta de instruire şi adaptare a tacticilor procedurilor acţionale în câmpul acţiunii militare.
*
Radu Dobriţoiu: Domnule general Decebal Ilina, putem spune că această modernizare abruptă impune şi o modificare a programei şcolare chiar de la liceele de subofiţeri, de ofiţeri şi şcoli, academii militare.
Decebal Ilina: Aşa este şi am văzut şi foarte bine - salutăm această preocupare a Statului Major şi a Ministerului Apărării, de a înfiinţa licee noi, fie că vorbim despre Telecomunicaţii, pentru că asta e o armă extrem de /.../.
Radu Dobriţoiu: /.../.
Decebal Ilina: Informatică, fie că vorbim despre Marină, pentru că tinerii aceştia trebuie pregătiţi încă de la liceu, nu mai vorbesc despre academiile militare şi, mai departe /.../.
Radu Dobriţoiu: Unde s-au mărit locurile. Să aducem aminte, foarte pe scurt, domnule general, despre bateriile de coastă, despre care nu am vorbit, nu mai sunt ca în trecut, ca tunurile din Navarone, acum sunt nişte rachete. Foarte pe scurt.
Decebal Ilina: Un sistem mobil de lansatoare de rachete sol-nave, care costă şi ăsta aproximativ de 250 de milioane care, la fel, are mare mobilitate, poate fi deplasat într-un loc în altul, foarte util pentru apărarea de coastă. Mai avem în vedere că Armata doreşte încă 36 de avioane multirol care şi astea au o valoare foarte...
Radu Dobriţoiu: Cinci într-o primă etapă /.../.
Decebal Ilina: Mai avem trei programe şi dintre care trei programe astea aş vrea să le subliniez, deci, de modernizare a avionului 99 Şoim.
Radu Dobriţoiu: IAR 99 Şoim.
Decebal Ilina: Modernizat deja 21 de avioane, dar modificată avionica ca să permită zborul, după aceea, pe F-16. Modernizarea a 48 de maşini de luptă de infanterie MLI-84 M, care au fost modernizate, dar acum vor fi dotate cu rachete cu sisteme. Modernizarea a şapte elicoptere IAR 330 PUMA, deci care sunt, la fel, cu elemente de o noutate. De asemenea, un program foarte important este programul C4I, comandă controlul comunicaţiei computer informaţii care, de fapt, e creierul Armatei care, de fapt, va centraliza toate datele despre inamic, va lua decizii şi va permite luarea de către comandant a cele mai bune hotărâri.
Radu Dobriţoiu: 'Euroatlantica' la final. Tema ediţiei: securitatea României, înzestrarea şi noile tehnologii. Invitat în studio a fost generalul în rezervă Decebal Ilina, fost secretar de stat pentru armamente în Ministerul Apărării Naţionale, dar şi în Ministerul Industriilor, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare şi al Direcţiei de Contraspionaj Militar. Sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi ascultat 'Euroatlantica' la Radio România Actualităţi.

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
"Euroatlantica" - Securitatea naţională
Euroatlantica 26 Noiembrie 2021, 07:09

"Euroatlantica" - Securitatea naţională

Euroatlantica- Ediția din 25 noiembrie 2021.

"Euroatlantica" - Securitatea naţională