REGULAMENT Radio România Actualități și Sportpartner vă îndeamnă la mișcareREGULAMENT "O vacanţă de 6 zile pentru familia ta pe litoralul românesc"„Nu vei merge niciodată singur!", mesajul RRA și al altor 180 de radiouriREGULAMENTUL CONCURSULUI „Fii deștept financiar”Regulamentul de concurs RAOREGULAMENT CONCURS „RRA vă invită la teatru”Regulament concurs „Sănătate la Băile Tușnad”Regulamentul de concurs Germisara din cadrul emisiunii MatinalRegulament concurs GamaModelul declarației pentru deplasarea pe timpul nopțiiProiect special ”Românii de pretutindeni – Aproape de România”Radio România Actualităţi, postul numărul 1 în preferinţele ascultătorilor
.jpg)
Moscova încearcă să facă concurenţă instituţiilor financiare dominate de Occident, cum ar fi Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.
Acordul privind înfiinţarea fondului de 100 de miliarde de dolari destinat stabilizării pieţelor valutare ale principalelor economii emergente ale lumii a fost semnat în vara anului trecut.
Liderii Braziliei, Rusiei, Indiei, Chinei şi Africii de Sud, aşa-numitele state BRICS, au decis cu acel prilej şi înfiinţarea unei băncii pentru dezvoltare, care se doreşte o alternită la Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.
Conferenţialul universitar în cadrul ASE, Radu Muşetescu, consideră acest proiect o încercare a Federaţiei Ruse de a-şi reface influenţa pe plan internaţional.
"Eu cred că este mai mult o încercare a Federaţiei Ruse de a se reafirma ca şi actor, să zicem, cooperant în economia internaţională. Eu aş interpreta în această cheie acest acord al Rusiei, încearcă să reacţioneze faţă de ceea ce începe a fi politic nişte măsuri împotriva ei şi, practic, încearcă de a câştiga oarecum încredere din partea altor actori, precum ţările BRICS sau ţările în dezvoltare care ar fi principalii vizaţi de asemenea instituţie financiară", a declarat Radu Mușetescu.
În opinia lui Radu Muşetescu, iniţiativa ţărilor BRICS nu poate reprezenta o alternativă economică viabilă la BM şi FMI, în special din cauza faptului că are motivaţii predominant politice.
"Din punctul meu de vedere, o asemenea instiţie nu oferă o alternativă în economia internaţională, mai ales în măsura în care impresia mea este că aceste ţări creează o instituţie în logica atingerii unor obiective politice, în primul şi în primul rând. Ori avem o economie internaţională, că ne place sau nu, care funcţionează după nişte reguli relativ clare şi în măsura în care politic începi să te opui acestor reguli generezi decât nişte costuri, pe care eventual ţi le asumi tot fiindcă politic doreşti să ai o anumită reputaţie, o anumită imagine", a mai spus conferențiarul universitar.
Liderii statelor BRICS acuză FMI şi BM că nu le acordă suficiente drepturi de vot
Radu Muşetescu spune că deşi FMI şi BM se confruntă cu propriile probleme au în spate cele mai importante economii europene şi nord-americane.
"Şi ele sunt nişte instituţii cu anumite probleme de legitimitate, cu anumite întrebări cu privire la eficienţa intervenţiilor şi programelor lor, dar opinia mea este că atâta timp cât economia americană şi economia europeană sunt în spatele unor asemenea instituţii, adică guvernele lor, eu cred că acest lucru este decisiv", a mai adăugat Radu Mușetescu.
La fondul de 100 de miliarde de dolari Rusia ar urma să contribuie cu 18 miliarde, la fel ca Brazilia şi India, însă mult sub cota Chinei, de 41 de miliarde de dolari.
Contribuţia Africii din Sud va fi de 5 miliarde. Liderii statelor BRICS acuză FMI şi BM că nu le acordă suficiente drepturi de vot, în condiţiile în care ele reunesc 40% din populaţia lumii şi aproximativ 20% din PIB-ul global.
.jpg)
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
.jpg)
