Concurs RRA: „Croazieră în Delta Dunării cu nava MS Diana”O nouă platformă online pentru refugiații ucraineni din RomâniaRegulamentul concursului "Relaxare la Jupiter"REGULAMENT CONCURS ”Bună dimineaţa, România” si „Reporterii Actualității"Radio România Actualități și Sportpartner vă îndeamnă la mișcareRRA îşi completează echipa de colaboratori din județul PrahovaPostul public de radio din Ucraina, transmis și pe site-ul Radio RomâniaRadio România Actualități și Sportpartner vă îndeamnă la mișcareREGULAMENTUL CONCURSULUI „Radio România Actualităţi vă invită la lectură”Radio România Actualităţi, cel mai ascultat radio din RomâniaRegulamentul concursului din cadrul emisiunii "MATINAL"- Odihnă şi relaxareRegulamentul Concursului din cadrul emisiunii "Între Prieteni"
.png)
Subiectul zilei - invitat Ștefan Popescu, analist de politică externă, despre întrevederea miştrilor de externe Bogdan Aurescu şi Péter Szijjártó.
Realizator: Bun găsit, stimați ascultători! Ne dorim o abordare pozitivă a relației cu Ungaria - spune ministrul de externe Bogdan Aurescu - iar omologul său ungar, Péter Szijjártó, afirmă că interesul Budapestei și a celor peste un milion de maghiari din Transilvania este pentru o relație bună cu Bucureștiul.
Vizita ministrului ungard de externe în țara noastră are loc într-o perioadă dificilă. Invitatul rubricii "Subiectul zilei" de astăzi este analistul de politică externă Ștefan Popescu. Bună seara!
Ștefan Popescu: Bună seara! Bun găsit tuturor.
Realizator: Se poate spune că Bucureștiul pledează pe detensionarea relației bilaterale, iar Szijjártó pe respect reciproc și cum pot fi interpretate declarațiile de azi?
Ștefan Popescu: Din păcate, și s-a văzut și la întâlnirea de astăzi, memoria istorică diferită și problematica minorităților domină agenda bilaterală, deși nu ar trebui, şi asta în ciuda declarațiilor binevoitoare venite şi dintr-o parte şi din alta. Oricât de dureros ar fi pentru prietenii noștri unguri pierderea a două treimi din teritoriu prin Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, ce ar fi dacă acum am sta şi am pune pe agendă şi persecuţiile şi discriminarea românilor din trecutul austro-ungar, masacrele de la Ip, Trăznea săvârșite asupra unor civili de armatele hortiste! Istoria trebuie privită cu seninătate și cu obiectivitate, indiferent dacă te numeri printre învingători sau învinşi, iar responsabilitățile nu trebuie negate. Este un semn al maturității pentru o societate, aşa cum o dovedesc naţiunile franceză şi germană. Memoria istorică a devenit pentru Paris și Berlin un factor important al cooperării politice. Sunt, prin urmare, uimit de declarațiile potrivit cărora există interpretări diferite ale istoriei. Istoria nu poate fi decât una și este cu totul altceva dacă înţelegem funcţia istoriei în construcția narativului național.
Realizator: Ce poate însemna această declarație?
Ștefan Popescu: Că avem o relație bilaterală funcțională, însă lipsită de proiecte, blocată de trecut. Dovadă şi cele spuse de domnul ministru Aurescu. Comitetul bilateral pentru proiecte economice nu se mai întâlnită de patru ani și asta între două țări vecine, doi parteneri economici ai regiunii de prim ordin și, desigur, care îşi împart aceleași interese în bazinul danubian. M-aş fi aşteptat ca discuțiile să fie..., să se refere mai ales la planul de relansare economică al Uniunii Europene, la planul franco-german complementar de 500 de miliarde de euro, la strategia Dunării, ori acest lucru, din păcate, nu a avut loc, aşa cum ar fi fost de aşteptat de la doi parteneri strategici recum România şi Ungaria. Aș mai adăuga un lucru. Periculos faptul că se evocă chiar eventualitatea unor discuții pentru așa-numitul plan al Ungariei de dezvoltare economică a Transilvaniei. Numai principiul potrivit căruia o țară străină vizează investiții numai într-o anumită regiune a României mi se pare contrar cooperării între două state Europene. Ce ar fi dacă Germania ar avea un plan de dezvoltare economică specific Alsaciei și Lorenei. Chiar adresat tuturor cetățenilor transilvăneni. Nu trebuie uitat că acest program de dezvoltare economică a Transilvaniei face parte din strategia Ungariei de a construi influența în bazinul arcului carpatic, iar acest lucru se poate traduce mai devreme sau mai târziu și prin anumite identități specifice. Deci este o vizită importantă, o etapă importantă, dar este nevoie de mult mai mult pentru a arăta maturitate în raporturile Ungariei cu România.
Realizator: Vedeți obținerea acestui mult mai mult în contextul în care vor urma alegeri și campanii electorale și politicienii în aceste perioade fac tot felul de declarații?
Ștefan Popescu: Într-adevăr este regretabil, regretabil prin faptul că România și Ungaria nu au nimic de împărțit decât lucruri pozitive. Așa cum s-a spus, pe bună dreptate, cei 1.200.000 de maghiari, de cetățeni români de etnie maghiară sunt o adevărată punte de legătură cu Ungaria. Dar, desigur, ambele părți trebuie să facă un efort. Clasa politică din ambele părți trebuie să de-a dovadă de responsabilitate pentru că declarațiile explozive nu aduc nimic bun și cred că este și responsabilitatea oamenilor de stat de a arăta adevărata direcție și de a nu cădea în tentația populistă.
Realizator: Vă mulțumesc frumos! Invitatul rubricii ''Subiectul zilei'' de astăzi a fost analistul de politică externă, Stefan Popescu.
(RS)
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
