Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MUZICĂ SI RADIO (Continuare) Duminică, 05 Aprilie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Alla Stâncaru Lunca

15 Ianuarie 2016
Vizualizari: 993
Comentează add

Andrei Pleșu comentează pe marginea volumului lui Emil Hurezeanu "Pe trecerea timpului. Jurnal politic românesc 1996 - 2015".

"Rostul nobil" al meseriei de gazetar

alla-stancaru-lunca

Scriitorul Andrei Pleșu la Târgul de Carte Gaudeamus. Foto: Ionuț Iamandi.

La ultima ediție a târgului de carte Gaudeamus, Emil Hurezeanu şi-a lansat volumul "Pe trecerea timpului. Jurnal politic românesc 1996 - 2015".

Vorbind despre autor şi acest jurnal politic, Andrei Pleşu pornea de la meseria de gazetar, pentru că Emil Hurezeanu, se ştie, nu este doar analist politic și diplomat, ci şi un prestigios jurnalist.

Autorul insuşi amintea de posturile de radio la care a lucrat.

"Aceasta carte este o antologie de texte rostite la microfonul postruilor de radio Europa  liberă si Deutsche Welle, apoi sunt multe conferinţe, intervenţii, care n-au fost publicate niciodată", spunea Emil Hurezeanu.

De ce am considerat important aspectul legat de presă din tot ce s-a vorbit la evenimentul amintit? Pentru că de fapt, nu doar jurnaliştii au fost vizaţi, ci întreaga societate.  

Dacă primii, adica noi cei care scriem, vorbim şi publicul inclină să ne creadă de cele mai multe ori, ar trebui să fie foarte atenţi şi corecţi în tot ceea ce fac, ce informaţii furnizează şi mai ales cum o fac, atunci oamenii care apelează la mass -media ca sursă de informare ar trebui ştie ce să ceară.

Altfel spus, criteriile trebuie respectate în ambele cazuri. Cam asta sugerea, după mine, filosoful, omul de cultură - Andrei Pleşu prin ceea ce spunea la evenimentul de lansare a volumului lui Emil Hurezeanu - "Pe trecerea timpului. Jurnal politic românesc 1996 - 2015".

"Pentru mine, rostul nobil al meseriei de gazetar este să facă să circule informaţia corecta, nu sa-mi ofere o informaţie gata mestecată, informaţie care are deja o anumită culoare, care chipurile trebuie să mă ajute să gândesc, pentru că dacă gandesc cu capul meu, gandesc greşit.

"Prin urmare, informaţia este vocaţia esentială a unui gazetar pentru că el trebuie  să ştie cum s-o recolteze şi s-o livreze în stare pură. Drept virtuti esentiale ale unui gazetar -  buna crestere, (sunt  prea multi gazetari la noi care sunt niste naturi temperamental bataioase), Inteligenta, daca se poate , si cultură.

Virtuţile esenţiale, de care amintea filosoful şi mai ales dorinţa de cunoaştere, de a fi profesionist în ceea ce faci, ar fi spre binele tuturor.

"In orice meserie eşti bun dacă pe lângă meseria pe care o ştii, mai adaugi ceva. Ca sa fii un bun politician, trebuie sa fiu un bun politician dar să mai ai ceva  in plus.

"Dar cand ma gandesc la unii de  la noi, ma gandesc că ar trebui să aibă câteva lucruri în minus ca să fie cu adevarat bun, dar in orice caz trebuie sa fii mai rotund decât perimetrul strict al specialitatii tale."

Andrei  Pleşu mai spunea că unii  jurnalişti îşi arogă prin ceea ce afirmă aproape statutul de prim-ministru.

"S-a  facut un sondaj în Germnania anilor '60 în care s -a descoperit cu stupoare că 60  la sută din poplaţia Germaniei credea că cel care spune ştirile la televizor e primul ministru,   fiindca prea le ştie pe toate.

"Diferenţa intre noi şi nemţi e că nu populaţia crede că crainicul e prim ministru ci crainicul crede că e prim-ministru, respectiv ziaristul, moderatorul, ei sunt prim miniştri şi mai mult decât atat.

"Şi mai au o caracteristică gazetarii noştri, au voie  sa dea de pamânt cui cine vor  ei in orice situatie, cu orice limbaj, dar daca indrazneşti sa faci  o zgârieteură  mică pe portertul unuia - e dezastru

"Nu se suportă aşa ceva, se organizează execuţii, se organizează campanii, eşti trecut la foşti, la aşa zişi, la rebuturi. Aşa că aveţi grijă - totul merge prost in ţara asta în afară de gazetărie - de asta sa nu vă legaţi", a  avertizat Andrei Pleşu cu umorul care-l caracterizează. 

Emil Hurezeanu - "un om care e acasă în spațiul ideii"

Andrei Pleşu, nu putea, evident, să vorbească doar despre nişte principii ale meseriei de gazetar, mai mult sau mai puţin respectate. De vreme ce se adresa unui public venit la o lansare de carte, era firesc sa facă referire la volum şi nu în ultimul rând la autor. 

"Daca veti citi cartea domnului Hurezeanu, veti vedea in ce spaţiu intelectual se miscă, veţi vedea că poate cita din mari filosofi germani, poate umbla din  spaţiul britanic în spatiul Chinei actuale şi mai vechi, poate vorbi de istoria românească modernă şi mai veche, adică  e un om care e acasă în spaţiul ideii, în spaţiul  spiritului în general".

Vorbind despre Emil Hurezeanu, despre cartea amintită, exemplificând, A. Pleşu ajungea iar la principiile meseriei de jurnalist sau gazetar, cum îi place să spună.

Claritatea, corectitudinea, imparţialitatea - ar fi câteva dintre ele. Să nu ştim ce doctrină politică are jurnalistul respectiv - chiar dacă nu o spune direct dar se simte intr-o emisiune, o ştire, un articol. Iar fiecare dintre cei care practică meseria de jurnalist să fie o şcoală de jurnalism în ei inşişi, aşa cum e Emil Hurezeanu.

"As spune că această carte îl face pe E. Hurezeanu ceea ce de fapt e - o şcoală de jurnalism în el insuşi. O şcoală fără elevi, n-am observat că face şcoală în sensul obişnuit al cuvântului, sunt alte modele care  sunt imediat imitate de gazetarii nostri, as fi incantat  să incerce să-l imite  cât mai mulţi pe el, desi o sa le fie foarte greu.

"Sunt pagini de subtilitate analitică, pagini pline de umor, de o mare expresivitate. Şi ceea ce iar ma interesează la Emil Hurezeanu, pe lângă informaţie, este faptul că refuză să fie un propagandist, nu este un militant de tip partizan, nu este un doctrinar, eu nu vreau de la un gazetar să aflu ce doctrină politică  are el.

"Dacă vreau să am o doctrină, imi pun capul la bataie, mă informez, văd cum stau lucrurile şi greşind sau nu, mi-o asum. Dar ideea ca eu deschid televizorul sau ziarul ca să  aflu o concepţie despre viată nu face parte din mijloacele mele de a trai   intelectualmente.

"Eu vreau de la un gazetar claritate, corectitudine şi să organizeze dezbateri in care oameni de pareri diferite schimbă idei in mod civilizat, nu isteric, nu vorbind toti odata şi nu sub autoritatea unui moderator care de fapt i-a adus acolo ca să-l confirme, și daca nu-l confirmă, o patesc.  

"Prin urmare, ce îmi place la Emil Hurezeanu,  e ca nici până în ziua de azi, şi-l cunosc demult, eu nu ştiu exact de partea cui e, nu-i stiu criteriile dar ii ştiu valorile. Şi asta mă interesează  foarte mult. Are Cioran o  vorbă pe care-o spunea citându-l pe Sainte-Beuve: " Marea mea reusită în viată este că nimeni nu poate să  spună omul cui sunt."

E nevoie de crearea unui univers în care "ideile să respire mai bine"

La rândul său, autorul volumului "Pe trecerea timpului. Jurnal politic românesc 1996 - 2015" (lansat la tărgul Gaudeamus) ,vede curajul ca una dintre calităţile importante ale unui jurnalist.

"Jurnalistul trebuie  să aibă curaj, să forţeze marginile, să adancească informaţiile, dar in orice caz cred că trebuie să spună lucrurilor pe nume înainte de a căuta explicaţii  sau şi una şi alta. Democratia oricum ar fi ea şi mai defectuoasă sau mai puţin spectaculoasă în performanţe, cred că are nevoie de afânarea solului, de îmbunataţirea atmosferei, ca sa vorbim în termeni ecologici, de adaus, de valoare culturala, informaţională, culturală, umanistă, e nevoie de crearaea unui univers în care ideile să respire mai bine.

"Curajul opiniei în democratie e foarte  binevenit. ÎI admir  pe colegii mei mai tineri şi mai talentaţi  care pornesc de la propria opinie şi intr-un fel de sistem copernician sau anticopernician îşi imaginează că toţi ceilalti cu lumea lor se învart în jurul lui, axa lui contează.  

"Eu n- am avut, după 89 mi-a pierit curajul, mi-a pierit personalitatea care-ti  susţine energic propriile opinii, n-am mai fost in stare sa am opinii şi de aceea îi admir pe cei care le au, spre deosebire de d. Pleşu... poate şi glumesc.

"Dar îi admir, nefiind capabil de opinii puternice si zguduitoare mi- am spus ca între două opinii, între două oficii inchizitoriale sau diligente ale unor oameni luminaţi, e bine să mai fie cineva care se ocupă cu amenajarea decorului. 

Emi Hurezeanu avea în vedere că de la o vreme n-a mai făcut gazetărie în sensul clasic al cuvântului. Altfel, i-am urmărit majoritatea dintre noi observaţiile şi analizele politice. In volumul despre care vorbim ("Pe trecerea timpului. Jurnal politic românesc 1996 - 2015") sunt incluse si materiale de la posturile la care a lucrat, o perioadă despre care autorul a amintit la evenimentul de lansare.  

"Am avut două perioade mai mari, a doua încă nu s-a terminat în ceea ce fac ca observator, sa zicem, jurnalist.  

"A fost cea de dup[ decembrie '89 dar prima a fost aceea a anilor pe care m-am nimerit mai mult decat s-o fi  provocat - cel putin opt ani.

"Intre '82 si '89 am fost unul dintre membrii echipei Europa Liberă în perioada cea mai proasta din România şi printr-un fel de paradox nedorit de nimeni, cea mai bună a Europei Libere prin impact, prin audientă.

"Era o perioadă de interdictii organice aproape integrale. Eram foarte ascultati (Realitatea romanească) şi ajutati. Era o perioadă când nu doar întamplarea m-a adus acolo, a fost şi o dorinţă de fiecare data confirmată în exercitiul  functiei, în aceste perioade de bine - rau cu o granita netă intre ele intre bine si rău, intre alb şi negru. Să speram, că niciodată nu ne vom întalni cu aceste perioade".


Etichete andrei plesuemil hurezeanujurnalismplesu si hurezeanu despre jurnalismgaudeamustargul gaudeamus

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live