Românii, cei mai săraci europeni

Cifrele publicate pe 19 octombrie arată că salariul minim al unui român este de
aproximativ 160 de euro, în timp ce în Bulgaria e de 230 de euro, iar în Austria şi în
Marea Britanie peste 900 de euro.

Cercetarea compară date de dinainte de izbucnirea crizei, cu cifre mai recente şi
aratã că situaţia nu s-a schimbat prea mult în această perioadă, sărăcia fiind rezultatul performanţei economice scăzute a ţării noastre în ultimele două decenii şi al nivelului scăzut al protecţiei sociale.

Aşa se face că, spre exemplu, doar 60% din locuinţele din România sunt dotate cu
baie şi toaletă, la sate procentul fiind aproape 90%.

Principalul motiv, pentru lipsa toaletelor la sate, este că, în multe astfel de localităţi, încă nu există apă şi canalizare.

Potrivit unor date ale Institutului Naţional de Statistică, în 2009, doar 13% dintre locuinţele rurale erau racordate la reţeaua centrală de canalizare. E cel mai redus procent din Uniunea Europeanã.

La oraş situaţia este mai bunã, dar şi aici peste zece procente dintre locuinţe nu au
încă baie proprie.

Studiul arată starea sărăciei din România, în context european făcut public pe 19 octombrie de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii.

Sărăcia românească "diferită" de cea europeană

"România are un profil, din care, peste o jumătate este în rural; şi, atunci, acolo, există factori în plus, care amplifică acest fenomen. Lipsa unor condiţii minime de viaţă, toaletã, electricitate în anumite zone, astea amplificã fenomenul. Pe de altă parte, lipsa unor posibilităţi de transport către oraşe, care oamenii ar putea găsi noi oportunităţi, nu neapărat locuri de muncă, dar colaborări. Lipsa unor posibilităţi de transport lezabile face acest lucru imposibil", a spus Codrin Scutaru, cel care a realizat studiul.

Suntem pe primul loc în Europa şi la lipsa telefonului, peste 40% dintre români, faţă de 39% bulgari şi 10% unguri.

Maşină de spălat rufe au doar 45% dintre români şi bulgari, faţă de 99% dintre spanioli.

O altă problemă, pe care o arată studiul, e că de la debutul crizei, guvernul a adoptat măsuri de austeritate, prezentate drept excesive, de autorii studiului, fără a pune în practică şi măsuri de protecţie socială.

"Protecţia socială are rolul de a atenua efectele unor măsuri economice mai dure. În momentul în care această protecţie socială numai există, oamenii aflaţi în zona de risc, familiile cu mai mulţi copii, familii monoparentale, pensionarii, vârstnicii, ajung să se afunde tot mai adânc în situaţia gravă de sărăcie şi nu mai au scăpare. În felul acesta, un segment important din populaţie, care variază între un sfert şi o treime din populaţie, rămâne blocat într-o zonă din care nu-şi mai poate reveni," a adăugat Codrin Scutaru.

În cazul României prin măsurile de austeritate adoptate de guvern, puterea de cumpărare a scăzut cu peste 9% din martie 2010 până în martie 2011, arată studiul.

În intervalul acesta, creşteri ale salariului real s-au înregistrat doar în fabricarea produselor din tutun, în prelucrarea ţiţeiului şi în producţia video şi TV, arată acest studiu.