România vrea să accepte jurisdicţia CIJ

Acum 5 ani, România obţinea o victorie istorică într-un proces cu Ucraian la CIJ, privind platoul continental al Mării Negre şi câţi kilometri ar fi trebuit să revină fiecărei ţări.

Conferinţa organizată de MAE, "România şi Curtea Internaţională de Justiţie. 5 ani de la Hotărârea privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră" şi-a propus să analizeze prezenţa României, de-a lungul timpului, în mod direct sau indirect, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie.

Titus Corlăţean a explicat că dreptul internaţional este un instrument al diplomaţiei române şi, de aceea, este introdus ca atare, în termeni foarte clari, în capitolul de Politică Externă din actualul Program de Guvernare.

Jurisdicţia CIJ pentru România

În prezent, România se află la finalul procedurilor naţionale de transparenţă legislativă privind proiectul de Lege prin care România va accepta jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie.

Ministrul Titus Corlăţean a precizat că această decizie va conecta şi mai puternic România la justiţia internaţională şi o va aduce alături de cele 22 de State Membre ale Uniunii Europene care au acceptat deja jurisdicţia obligatorie.

"Respectarea strictă a normelor dreptului internaţional constituie o precondiţie pentru funcţionarea adecvată a societăţii internaţionale. Credinţa fermă a României este că întărirea statului de drept trebuie să fie un proces neîntrerupt, atât la nivel naţional, cât şi internaţional”, a declarat ministrul de externe Titus Corlăţean

Dreptul internaţional – instrument diplomatic

Fostul Agent al României, secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu, cel care a condus echipa României în procesul de la Haga, a explicat că dreptul internaţional poate avea un rol esenţial în susţinerea intereselor naţionale iar decizia de de prezentare în faţa Curţii de la Haga a fost luată pentru că negocierile nu puteau să aducă un rezultat în interesul României.

“A fost o alegere perfectă, căci ea a permis României să folosească eficient instrumentele „inteligente” ale dreptului internaţional. Utilizarea dreptului internaţional este o opţiune strategică pentru România pentru că această alegere este de natură să maximizeze eforturile noastre pentru realizarea interesului naţional. Soluţionarea, prin aceste mijloace, a unei dispute îndelungate de 42 de ani, care a fost imposibil de rezolvat prin negocieri, este o dovadă elocventă a acestei concluzii. Într-adevăr, soluţia dată de Curte a fost mai bună decât orice alt rezultat pe care l-am fi putut obţine prin negocieri. Acest proces a consolidat expertiza României în domeniul dreptului internaţional, precum şi profilul Şcolii Române de Drept Internaţional şi al ţării mele ca promotor ferm al instrumentelor dreptului internaţional de soluţionare a diferendelor”, a spus secretarul de stat Bogdan Aurescu.

Diferend cu Bulgaria

La Haga România a obţinut 9700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă, fiind prima extindere de jurisdicţie şi drepturi suverane ale României după Marea Unire din 1918.

În plus, zona obţinută este bogată în hidrocarburi care pot reduce dependenţa României de surse externe de energie.

Dar, succesul românesc la Haga reprezintă şi un model de soluţionare a diferendelor internaţionale pe cale paşnică în regiunea extinsă a Mării Negre.

În prezent România negociază cu Bulgaria soluţionarea unui diferend privind delimitarea maritimă dintre cele două state.

România a propus, în baza dreptului internaţional, rezolvarea prin metoda echidistanţei— o linie care să se găsească la distanţă egală de punctele relevante de pe ţărmurile celor două state.

Aceasta metodă propusă de România este cea folosită de Curtea Internaţională de Justiţie.

Într-un caz similar, Turcia cu Bulgaria au folosit această metodă a echidistanţei.

Video: Conferinţa internaţională "România şi Curtea Internaţională de Justiţie. 5 ani de la Hotărârea privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră”. Sursa: MAE.