România, "ţară de tranzit pentru narcotice"

România continuă să fie o ţară importantă pentru tranzitul drogurilor, potrivit ultimului raport anual în domeniu făcut de Departamentul de Stat al SUA.

Potrivit acestuia, prin România vin în Europa din Afganistan, opiul, morfina şi heroina.

Efectele crizei economice globale şi instabilitatea politică internă au afectat toate agenţiile guvernamentale din România, iar resursele pentru lupta împotriva narcoticelor au fost şi mai puţine decât în anii anteriori - mai arată raportul.

În materie de politici guvernamentale România nu încurajează sau facilitează producţia şi distribuţia de droguri, arată raportul Departamentului de Stat, citat de corespondentul Radio România, Ani Sandu.

Nu există nicio dovadă că oficialităţi înalte din România ar fi implicate în astfel de activităţi.

Cu toate acestea, corupţia la nivel mic din viaţa de zi cu zi şi ineficienţa judiciară rămân probleme serioase pentru guvernul român, notează raportul, care critică România pentru numărul mic de condamnări penale.

Departamentul de stat constată şi că jumătate dintre cei care sunt condamnaţi nu-şi ispăşesc pedeapsa în totalitate.

Raportul mai arată că în ultimii ani a crescut constant consumul de droguri în România, în special cel de droguri sintetice şi de heroină.

Canabisul şi haşişul sunt mai folosite decât heroina, dar consumatorii au început să apeleze mai mult şi la substanţe ca ecstasy.

Evaluare "corectă"

Evaluarea pentru România din raportul Departamentului de Stat american, cu privire la situaţia internaţională a narcoticelor, este o imagine corectă a modului în care autorităţile de la Bucureşti gestionează acest domeniu, apreciază Şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Codruţ Olaru.

România rămâne în principal o ţară de tranzit, fără probleme clare privind producerea drogurilor uşoare sau de risc, are unităţi specializate în domeniu şi colaborează cu organizaţii internaţionale specializate în lupta anti-drog.

DIICOT a reţinut în ultimii cinci ani narcotice în valoare de peste 270 de milioane de euro, după cum a aflat Mihaela Enache de la procurorul şef, Codruţ Olaru.

"La nivelul DIICOT-ului, peste 12.000 de persoane au fost condamnate definitiv, pentru fapte de criminalitate organizată. Un procent mare al acestor condamnări vizează, în mod categoric, infracţiunile de trafic şi consum ilicit de droguri, iar peste 40% din această activitate corespunde activităţii de luptă antidrog.

"Consider că, în acest moment, legislaţia în vigoare este una care corespunde profilului infractorilor care au astfel de preocupări, /.../ cred eu, corespund şi reflectă gravitatea faptelor de acest gen. Cred că singura problematică, pe care o putem lua în discuţie, este cea a individualizării judiciare, în raport cu fiecare caz în parte", a spus Codruţ Olaru.

Raportul critică "numărul mic de condamnări penale"

Raportul Departamentului de Stat american apreciază politicile guvernamentale din România, împotriva producţiei şi distribuţiei de droguri, dar critică numărul mic de condamnări penale, ca şi faptul că jumătate din cei condamnaţi nu-şi ispăşesc pedeapsa în totalitate.

Legislaţia română nu prevede, ca cea americană, de exemplu, ca instanţa să impună, într-o decizie, interdicţia de eliberare condiţionată - atrage atenţia Dana Gârbovan, de la Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, care spune că reducerile de pedepse pot fi foarte mari.

"Sistemul românesc, din păcate, probabil, este mult mai permisiv în acest domeniu. Îi permite ca, strict raportat la conduita în penitenciar a condamnatului, ca acesta să fie eliberat înainte de termen. Gravitatea faptei este avută în vedere la individualizarea pedepsei şi este mai puţin importantă în momentul în care se dispune eliberarea condiţionată din penitenciar.

"Este un drept al condamnatului, o încurajare a lui să se comporte bine pe parcursul executării pedepsei, să muncească, să aibă relaţii bune cu ceilalţi, să studieze şi aşa mai departe. Nu se are în vedere gravitatea pedepsei şi a faptei săvârşite", a afirmat Dana Gârbovan..

Judecătorul Dana Gârbovan, din conducerea UNJR, mai atrage atenţia asupra unui proiect de lege aflat în Parlament, cu privire la amnistiere şi graţiere, care... acest proiect nu exclude o eventuală o interdicţie de la acestea, în cazul condamnaţilor pentru corupţie sau trafic de droguri, ceea ce este considerat un semnal negativ, pentru activitatea României în aceste domenii.