România - Stare de urgenţă: secretarul de stat în Min. Muncii, Tudor Polak

"România - Stare de urgenţă" - intervenţie telefonică a secretarului de stat în Ministerul Muncii, Tudor Polak

Anunţam că vom vorbi despre situaţia forţei de muncă, atât din România, cât şi cea care pleacă din România. Mii de români au ajuns, sau urmează să ajungă în ţările din vestul Europei, la muncă, pentru activităţi sezoniere, cele mai multe dintre ele fiind în agricultură.

Dacă problema migraţiei a constitutit, aşa cum ştim, motivul principal pentru care britanicii au susţinut Brexit-ul, acum pare că românii, bulgarii sau polonezii nu mai reprezintă concurenţa britanicilor care caută un loc de muncă, ci sunt încurajaţi să revină, aşteptaţi, chiar foarte bine primiţi în toate statele din vestul continentului, care se confruntă cu un deficit major de muncitori sezonieri. Cum ne influenţează pe noi, în România, această migraţie, în condiţiile în care agricultura românescă are şi ea o acută lipsă de forţă de muncă? Vom afla, printre multe altele, de la secretarul de stat în Ministerul Muncii, domnul Tudor Polak. Bun venit, bun găsit, bună ziua, domnule secretar de stat!

Tudor Polak: Bună ziua şi vă mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: Stăm acasă, aşadar, am văzut destul de bine cum s-a prezentat situaţia de Paşte, însă, pentru început, în ce condiţii statul român poate susţine cheltuielile privind şomajul tehnic?

Tudor Polak: În acest moment, şomajul tehnic nu are o limită pusă în bugetul de stat, sau /.../ pe care noi le-am stabilit în cadrul Ordonanţei nr 30, prin care este stabilită această indemnizaţie asimilată şomajului tehnic. Pot să vă spun că, astăzi, conform datelor pe care le-am primit de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, s-au depus 66.258 de cereri ale unor societăţi comerciale pentru un număr de 572.995 de angajaţi. În acest moment, s-au efectuat plăţi, adică 37.580 de cereri pentru 255.517 angajaţi au fost plătiţi, urmând ca în zilele imediat următoare să se plătească şi restul. În acelaşi timp, după cum bine ştiţi, această indeminzaţie asimilată şomajului tehnic este împărţită pe două categorii, celelalte profesii liberale sau PFA-uri în Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţii Sociale, iar aici s-au efectuat plăţi pentru 32.781 de cereri dintr-un total de 74.576. Practic, suntem undeva la jumătate, în schimb, trebuie să vă spun că mai există şi anumite probleme, unele cereri nu au fost făcute corect, în aşa fel încât colegilor mei, atât de la ANOFM, cât şi de la /.../ a fost îngreunată munca şi de asta, probabil /.../ mai mult până au intrat toi banii. În schimb, cu siguranţă, în zilele imediat următoare vom ajunge la 100% la gradul de efectuare a plăţilor.

Realizator: Pentru a continua discuţia exact pe aceeaşi temă, cine poate depune aceste cereri?

Tudor Polak: Păi, la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, orice angajat, ori orice SRL, orice societate pe acţiuni, depune o cerere pentru un număr de angajaţi al acelei societăţi, care au avut contractul de muncă suspendat în luna anterioară depunerii cererii. Mă refer aici, noi efectuăm acum plăţile pentru cererile depuse pe perioada în care fost decretată starea de urgenţă, din luna martie. Ne referim aici din 16 martie până în data de 31 martie.

Realizator: Şi există sume suplimentarea disponibile?

Tudor Polak: Conform rectificării bugetare, dacă nu mă înşel şi sper să nu greşesc, Guvernul României a alocat o sumă de peste 8 miliarde de lei Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, special în mare parte pentru a dispune de sumele necesare pentru a efectua aceste plăţi. Trebuie să vă spun că, uitaţi, ca să vă dau un simplu exemplu, plăţile efectuate până acum de ANOFM însumează 157 de milioane, grosso modo, nu vă spun acum cifra la virgulă, iar cele de /.../ aproximativ 61.500. Deci, nu există niciun fel de impediment din punct de vedere financiar, ca toate aceste plăţi să fie efectuate în cât mai scurt timp cu putinţă, iar în acelaşi timp, cam toţi cei care depun şi au nevoie de aceste sume de bani, să beneficieze de ele cât mai repede.

Realizator: Iar o parte dintre cei care nu pot beneficia de acest ajutor de şomaj tehnic, apelează să plece peste hotare la muncă. Există, aveţi la minister date care să indice câte persoane din România muncesc peste hotare? Câţi au plecat în această perioadă sau vor mai pleca?

Tudor Polak: În acest moment, nu avem nişte date concrete. În schimb, ce pot să vă spun, şi cred că faceţi referire în mare parte la problema care a apărut acum o săptămână şi ceva, cu aeroportul din Cluj, când 2 mii de cetăţeni români s-au organizat în aşa fel încât să plece în Germania la cules de sparanghel, dacă nu mă înşel cred că aici aţi vrea să ajungem cu discuţia. Dacă ne referim la lucrătorii sezonieri, ce pot să vă spun, problema este următoarea: speţa în cauză, cei care, cetăţenii români care au plecat din România şi au ajuns la aeroportul din Cluj pentru a pleca în Germania să culeagă sparanghel, din păcate sau din fericire, au plecat pe cont propriu. Am în faţa mea chiar un raport de la Inspecţia Muncii, în care inspectorii teritoriali de muncă, care s-au deplasat în ziua respectivă la aeroportul din Cluj-Napoca, au declaraţii de la câţiva cetăţeni români care erau acolo în aeroport, care au declarat pe propria răspundere că au plecat singuri, fiind contactaţi de către angajatorul din Germania, în mod direct, au semnat cu acesta un contract de muncă şi doresc să plece pentru a-şi îmbunătăţii starea socială. Acum, situaţia este următoarea şi trebuie să fie foarte bine cunoscută de toată lumea. Cel mai important lucru este ca orice cetăţean român îşi doreşte acum să plece să muncească în afară sau să muncească în România este să fie informat asupra condițiilor în care el își va desfășura această muncă, mai exact să citească, să știe, să cunoască toate aspectele care sunt cuprinse în contractul de muncă sau actul aferent care e actul similar contractului de muncă, pentru că nu în toate ţările din UE sau din lume sunt contractele de muncă prinse în legislaţia muncii. Astfel, ce vroiam să vă spun? Dacă noi am fi avut un număr de 100, 200, 300, 500, indiferent, de cetăţenbi români care să plece din agenţii de plasare a forţei de muncă, activitatea acestora este foarte simplu de monitorizat şi este cuprinsă foarte bine şi foarte cuprinzător în Legea nr. 156/2000. Conform acestei legi, toţi cetăţenii români care pleacă printr-o agenţie de plasare a forţei de muncă într-o ţară a UE sau în afara UE, spre exemplu, trebuie să aibă în contractele de muncă pe care le semnează câteva date, câteva elemente foarte clare. Dacă vreţi, vi le pot citi. Ele sunt destul de cuprinzătoare...

Realizator: Le putem găsi, să le putem consulta în mod public?

Tudor Polak: Sigur. Este articolul nr. 11 din Legea 156. În schimb, foarte mare atenţie vă rog, şi aici toată lumea trebuie să cunoască acest aspect, nu foarte mulţi cetăţeni români au plecat în ultima perioadă prin agenţiile de plasare de forţă de muncă.

Realizator: Aici vroiam să ajungem, pentru că stagiile de muncă realizate astfel sunt contabilizate undeva, sunt înregistrate, se calculează eventual la pensie?

Tudor Polak: Stagiile de muncă sunt contabilizate pentru că în continuare vorbim despre cetăţeni români care pleacă şi muncesc afară în baza unui contract de muncă semnat. Acest contract de muncă conţine contribuţii la asigurările de şomaj, la asigurările de sănătate, la asigurările sociale. Deci, ei, în mod normal, sunt acoperiţi. Problema este că trebuie să fim foarte atenţi şi am să rog pe absolut toată lumea să citeascaîn prealabil acest contract de muncă şi să vadă exact care sunt condiţiile care usnt stipulate în acel contract de muncă. Această rugăminte este un numai petnru cetăţenii români care pleacă şi muncesc în afara ţării, cât şi pentru cetăţenii români care muncesc în România. Este foarte important ca fiecare dintre noi să citim în prealabil contractul de muncă pentru a vedea dacă în acel contract de muncă nu sunt nişte condiţii care sunt dezavantajoase.
Realizator: Domnule secretar de stat Tudor Polak, deficitul acesta de forţă de muncă se resimte puternic şi în România, mai ales în agricultură. Nu-i puteam încuraja sau nu-i putem încuraja pe aceşti români să rămână să lucreze acasă? Există programe destinate acestei forţe de muncă încă disponibilă?

Tudor Polak: Acum, problema este următoare. Cu siguranţă, în perioada imediat următoare, şi am şi văzut, săptămâna trecută, domnul prim-ministru Ludovic Orban a ieşit într-o declaraţie făcută, prin care a spus că în perioada imediat următoare guvernul va veni cu o serie de măsuri active, prin care să sprijine angajatorii români, şi în speţă vorbind acum, chiar şi fermierii români, că vorbim despre munca în agricultură. Problema este următoarea. Dacă vă puteţi uita şi pe datele pe care Ministerul Muncii le comunică în fiecare zi vizavi de situaţia contractelor de muncă suspendate, veţi vedea că astăzi ne găsim la o cifră de peste un milion de contracte de muncă suspendate, deci în timp ce vorbim, iar din momentul în care această criză, mai exact din momentul în care s-a emis primul decret pentru instaurarea stării de urgenţă din data de 16 martie, avem aproximativ 240.000 de contracte de muncă încetate. Deci, forţă de muncă în acest moment, din păcate, ar exista şi în România şi ar exista şi pentru a putea fi exportată în afară. "Exportată" este un cuvânt cam greu, dar acum...

Realizator: ... avem forţă de muncă disponibilă chiar şi pentru alte state ale UE. Domnule secretar de stat în Ministerul Muncii, mulţumim că aţi participat astăzi la "România - Stare de urgenţă". Am fost în legătură directă cu domnul secretar de stat Tudor Polak.

(RS)