Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: TOPUL NOSTRU ... MUZICA VOASTRĂ Sâmbătă, 10 Aprilie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Radio România Actualităţi

6 Mai 2020
Vizualizari: 1803
Comentează add

”România - stare de urgenţă” - Invitat: ministrul finanţelor, Florin Cîţu

radio-romania-actualitati

Florin Cîțu. Foto: gov.ro.

”România - stare de urgenţă” - Invitat: ministrul finanţelor, Florin Cîţu

Dacă din punct de vedre sanitar evoluţiile par încurajtoare, şi din perspectivă economică, spunea ministrul finanţelor, Florin Cîţu, rezultatele sunt mai bune decât aşteptările, chiar dacă doar câteva dintre sectoarele economice şi-au reluat până acum activitatea.

Măsurile de sprijin decise de autorităţi, precum programul IMM-invest, au susţinut mediul de afaceri, aşa că avem motive să sperăm la o relansare economică rapidă. Invitatul ediţiei de astăzi a emisiunii ”România - stare de urgență” este ministrul finanţelor, domnul Florin Cîţu. Bun venit la RRA!

Florin Cîţu: Bună ziua! Mulţumesc pentru invitaţie!

Realizator: Datele de care vorbeaţi recent susţin această perspectivă optimistă a relansării economice?

Florin Cîţu: Da, exact! Şi veţi vedea că /.../ vom avea şi cifrele pe primul trimestru şi eu am sentimentul că veţi vedea că România a reuşit să pareze acest şoc negativ mai bine decât ne aşteptam. Aţi văzut, astăzi au fost prezentate cifrele pe consum... în martie şi a crescut consumul faţă de anul trecut cam cu 8%. În luna martie, deşi cu pandemie, noi am luat primele măsuri la începutul lunii martire, deja pe 16 martie intram în stare de urgentă şi totuşi măsurile luate au fost bune, am reuşit să nu blocăm economia şi în acelaşi timp să-i ţinem şi pe oameni sănătoşi. Vă spun că vor fi puţine ţări în Europa care vor avea rezultatele pe care le are România după primul trimestru, poate că una sau două, şi în acelaşi timp cred că o măsură care nu este foarte vizibilă, dar... şi nu am văzut foarte mult despre ea, digitalizarea aparatului public. Informatizarea ANAF a dat rezultate imediate, lucru pe care l-am spus de foarte mult timp. Informatizarea va duce la o colectare mai bună, va ajuta companiile să lucreze mai bine, mai eficient cu statul şi am reuşit ca la jumătatea, cred că a lui aprilie, să terminăm cu aceasta, cu informatizarea şi deja se văd rezultatele foarte bune. În aprilie, aşa cum spuneam şi ieri, am încasat mai bine ca anul trecut în aprilie şi anul trecut era un an de creştere economică, dar bineînţeles că nu îndeajuns pentru a susţine cheltuielile mult mai mari din acest an. Deci situaţi nu este roz, dar este mai bine decât de aşteptam şi asta înseamnă că avem o fundaţie solidă de unde să pornim pentru restul anului.

Realizator: Domnule ministru, cât de mulţumit sunteţi până acum de programul IMM Invest, de care aminteam puţin mai devreme?

Florin Cîţu: Foarte mulţumit! Vă spun că în... cât am avut, am avut câteva zile, nu, a pornit săptămâna trecută, ieri aveam deja opt companii care semnează contracte. Am bănci cu care am discutat, care deja se gândesc la cum să facem să suplimentăm plafonul. Le-am spus că în acel moment vreau să văd cum se derulează acest program. Dar sunt câteva condiţii pe care le voi pune sistemului bancar ca să putem să mergem mai departe. Vreau să văd o creştere netă a volumului de credite în economie. Asta înseamnă că nu... vreau să nu văd doar transfer al creditelor sau curăţarea portofoliului sistemului finaciar-bancar care să fie transferat către stat. Nu. Vreau să văd o creştere a creditării nete în economie, deci să fie mai multe credite. Rolul acestui program este acela de a permite şi acelor companii româneşti care nu ar fi avut.... din mai multe motive, nu au aveau indicatorii necesari pentru a accesa credite, să poată să ia credite, mai ales că, bineînţeles, într-o perioadă de criză, ştim cu toţii, că toţi indicatorii se deteriorează, ai tuturor companiilor se deteriorează, nu numai ai statelor, am văzut asta, dar şi ai companiilor. Şi atunci rolul acestui program este acela de veni ca partener lângă IMM-uri şi să le susţinem pentru această perioadă ca să poată să aibă acces la creditare, creditare ieftină cu dobândă zero, dobândă subvenţionată, şi garantată până la 90% de stat.

Realizator: Spuneaţi mai devereme că în martie a crescut consumul cu 8%...

Florin Cîţu: Da, era cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul. Este dat de INS.

Realizator: Atunci, care este situaţia veniturilor bugetare?

Florin Cîţu: /.../ /veniturilor/ bugetare în aprilie am încasat mai mult de cât am încast în 2019, pentru luna aprilie. Dar repet nu este... /.../,  pentru că ne trebuie mult mai multe venituri anul ăsta. /.../ încasăm mai mult, pentru că avem un deficit dublu.

Realizator: Păi, mai multe venituri s-ar putea să avem. Ce se va întâmpla cu banii din amenzile, de exemplu, date în această perioadă?

Florin Cîțu: Am înţeles, haideţi că vă spun şi aici. În primul rând că din mai multe venituri am reuşit să plătim - aici este iarăşi un record - am plătit în martie 400 de milioane de lei, dar am decontat concedii medicale, în aprilie vreo 365 de milioane de lei concedii medicale. Vă spun că până anul acesta, la concedii medicale se decontau în jur de 50 maxim 100 de milioane. Noi, vă daţi seama, am ridicat cifra la 400 de milioane de lei lunar, deci acolo am ejectat în economie. În martie și aprilie am rambursat TVA aproape 6 miliarde de lei, deci bani care s-au dus înapoi către companii în aceste luni. Media, ca să faceţi o comparaţie, a ultimilor ani era de 1,5 miliarde de lei pe lună, dar media, erau multe luni, şi aici era un truc folosit de guvernarea socialistă, returnau cam 700 de milioane de lei şi atunci arătau mai multe venituri la buget. Şi în aceste condiţii noi avem venituri mai mari ca anul trecut. Referitor la banii din amenzi, aici am auzit cifra, câte amenzi s-au dat, aici este cifra de la cei de la Ministerul de Interne, deocamdată nu s-au încasat foarte mulţi bani din amenzi. Aceşti bani pentru prima dată se vor duce direct la bugetul de stat. Deci la bugetul de stat, ştiţi foarte bine că banii în bugetul de stat nu au o destinaţie precisă, ei se duc la bugetul de stat. Pentru a fi transferaţi către altceva va trebui să luăm o decizie şi aici ori se transferă prin rectificarea bugetară către un alt domeniu, şi am înţeles că premierul a spus sănătate, şi dacă este o decizie politică să meargă la sănătate foarte bine, ori se vor plăti din fondul de rezervă pe care îl are acum la dispoziţie premierul şi, la fel, se pot duce în /.../, dar ei nu sunt bani cu destinaţie, nu au cum să fie bani cu destinaţie, pentru că sunt bani care vin la bugetul de stat. O decizie se la lua în viitor, atunci când vom avea şi o sumă considerabilă. În acest moment nu a fost încasată o sumă foarte mare din aceşti bani

Realizator: Tot în același punct se află și decizia în ceea ce privește pensiile?

Florin Cîțu: Nu, la decizia pensiilor, bineînţeles, aici am spus de la începutul anului că pe partea de cheltuieli au fost alocaţi. Deci, deficitul de credit de 7% din PIB anul acesta, când am început anul, includea la cheltuieli suma totală pentru credite. Asta înseamnă că noi trebuia să ne împrumutăm în piaţă, diferenţa este de vreo 7% din PIB, implicit şi pentru pensii. Acum vorbim de un deficit de 6,7% din PIB, dublu, banii la cheltuieli sunt acolo, problema este că trebuie să finanţezi aceste cheltuieli şi, aşa cum am spus, voi prezenta premierului şi guvernului câteva scenarii, nu mai mult de două, două sau trei, maxim trei scenarii, cu ce se poate face în acest an cu cheltuielile, şi aici nu e vorba numai de pensii, să ştiţi că avem multe cheltuieli care trebuiesc reevaluate, pentru că este o presiune pe finanţare în România. Pe de-o parte avem toate agenţiile de rating şi toată lumea se uită la noi şi ne spun că sunt costuri foarte mari în buget - doar anul acesta, de exemplu, pensiile înseamnă o suplimentare de 3 miliarde de lei, acea creştere - companiile, toate băncile sau cei care finanţează ne pun o primă de risc, spun: e adevărat că voi sunteţi un guvern responsabil, dar în acelaşi timp cu cât cresc cheltuielile mai mult probabilitatea să aveţi probleme în viitor e mai mare şi atunci vrem să vedem responsabilitate, de aceea am să prezint guvernului şi premierului câteva scenarii în care arăt şi ce se poate face, cât se pot creşte şi care sunt riscurile aferente, pentru că toată lumea /.../ care sunt riscurile şi ce poate să se întâmple cu economia în perioada următoare dacă luăm o anumită decizie şi apoi decizia bineînţeles că trebuie să fie luată de priemier, nu este o decizie a Ministerului Finanţelor.

Realizator: Domnule ministru Florin Cîțu, atât premierul, cât și dumneavoastră ați vorbit de investiții. A fost anunțată intenția lansării programului de investiții masive în infrastructură. În ce domenii şi cum vreți stabilit prioritățile?

Florin Cîțu: În primul rând nu am oprit nicio investiţie şi la rectificarea bugetară tot ce a fost în buget pentru investiţii s-a menţinut, nu s-a tăiat nicio investiţie. Mai mult, am alocat suplimentar un miliard de lei pentru PNDL, deci acele facturi trebuiesc plătite şi ştiu că se plătise până la sfârşitul lunii martie deja, şi am mai alocate 130 de milioane de lei la Ministerul Transporturilor. Cred că este prima rectificare pe care o ştiu eu care alocă mai mulţi bani la Ministerul Transporturilor şi cred că şi la sănătate. De fiecare dată, ştiţi bine, veneau rectificări care veneau şi tăiau şi de sănătate şi de la transporturi. Noi am alocat şi la sănătate şi la transporturi. Deci este prima rectificare pe care o ştiu eu - iarăşi o premieră. Proiecte mari anul acesta: trebuie să pornim Sibiu - Piteşti, acesta este foarte important, şi Comarnic. Sunt două proiecte mari de infrastuctură şi eu, prin ministerul pe care îl conduc, facem tot ceea ce este nevoie să-i ajutăm pe colegii noştri de la Ministerul Transporturilor cu sfaturi pe finanţare, cu discuţii cu investitorii străini pentru a reuşi să pornim aceste proiecte anul acesta.
Cred că ar fi bine să pornim anul acesta și extinderea la Aeroportul Otopeni - iarăși un proiect vital; și acolo mă implic. Se termină - înţeleg de la Ministerul Transporturilor - magistrala 5 către Drumul Taberei la timp, în iunie, deci ar trebui să... - iarăşi un proiect important -, şi bineînţeles eu cred că anul acesta ne-a arătat că trebuie să rezolvăm odată problema irigaţiilor. Acolo sunt sume importante care trebuie investite. Aştept să vedem ce proiecte vor fi depuse, dar cred că este important să rezolvăm problema irigaţiilor odată pentru totdeauna. Este inadmisibil ca noi să aducem apă din Dunăre ca să irigăm în sud, deci /.../ apa din sud s-o duci spre nord; este o nebunie, când ai...

Realizator: Sau să ne rugăm să plouă.

Florin Cîţu: Ştim foarte bine că România are un potenţial fantastic în ceea ce priveşte producţia agricolă. Nu numai pentru România, dar şi pentru export.

Realizator: Mai aveam o întrebare pentru dvs: ce aveţi în vedere cu taxele şi impozitele pentru toţi românii?

Florin Cîţu: Aici nu s-a schimbat nimic. Din momentul în care am preluat mandatul am spus că 2019 (2020 - n.r.) o să fie un an de tranziţie şi nu vom umbla la taxe şi impozite. Deci nu vom umbla. Şi vă spun de ce: pe de-o parte, dacă aş reduce taxe, ar însemna un şoc permanent şi şi am avea probleme cu veniturile pe termen lung. Însă am avut facilităţi fiscale şi am dat bonificaţii pentru cei care plătesc la timp impozitul pe profit - şi s-a văzut în aprilie. Am amânat mai multe declaraţii şi plata unor taxe şi impozite până pe 30 iunie - s-a văzut că am avut o problemă la venituri în mai. Deci am făcut acest lucru. Nu vom umbla la taxe în 2020 pentru că avem deja o problemă cu veniturile şi nu ar fi sustenabil pe termen lung, am avea mult mai multe probleme.
Pe partea de creştere iarăşi n-o să facem acest lucru, pentru că ar fi sinucidere curată să creşti taxe în perioadă de criză. Aşa ceva nu se face. Ţările care fac aşa ceva plătesc scump, plătesc cu perioade lungi de recesiune, cu revenire foarte târzie. Deci nu vom face nici acest lucru. Cel mai bun lucru pe care putem să-l facem este să continuăm programul de informatizare. Vă spun că ce am făcut până acum s-a văzut, se văd rezultatele, și vom vedea şi pe viitor - veţi vedea că legarea casei de marcat, care va începe peste o săptămână, vom avea primele case de marcat, şi pe facturare, eu estimez că vor aduce minim două puncte procentuale la veniturile bugetare.

Realizator: Domnule ministru,  ce se va întâmpla după 15 mai, când odată cu reluarea activității probabil nu se va mai acorda susținere pentru șomajul tehnic?

Florin Cîţu: Din ce am discutat eu cu domnul premier, pentru şomajul tehnic /.../ să fie prelungit pentru anumite categorii. Este clar că, dacă sunt companii a căror activitate este afectată de deciziile guvernului, care nu pot să pornească, acolo nu ai cum să le spui că nu le mai susţii. Nu ştiu care va fi cuantumul, dacă se va umbla la cuantum şi va fi mai mic sau nu - dacă se va umbla la aşa ceva e o decizie politică -, dar cred că normal este ca acele în sectoare din economie care sunt în continuare afectate de deciziile guvernului să continuăm cu plata şomajului tehnic, deşi nu ştiu dacă în aceeaşi sumă.

Realizator: Și ați luat în calcul scenariul unui al doilea val de îmbolnăviri? Vom putea fi pregătiți?

Florin Cîţu: Da. Luăm în calcul toate scenariile şi, aşa cum v-am obişnuit, de la începutul anului lucrăm pe scenarii /.../. Ne pregătim pentru acele scenarii şi sperăm să nu se întâmple. Aşa şi aici. Eu cred că, oricum, toată economia va fi mult mai pregătită pentru acest scenariu, dacă se întâmplă în partea a doua a anului. Vom avea şi instrumentele, deja ştim ce instrumente să folosim, avem pus la punct şi şomajul tehnic, dacă va fi nevoie, să facem un /.../ pentru IMM Invest. Vor fi, dar mult mai importanţi... - şi aici a fost problema - Rezervele Statului vor avea ce trebuie. Pentru că la noi aici a fost problema când am fost loviţi de această criză: nu era nimic în ele; nu erau măşti, nu erau mânuşi, nu erau biocide, şi aici a fost puţin de muncă în prima... în martie şi aprilie, pentru a avea aceste stocuri. Cu siguranţă nu vom mai avea această problemă, şi veţi vedea că vom trece mult mai uşor peste al doilea val.

Realizator: Aminteaţi de rezerve, şi când vine vorba de rezerve financiare ne gândim automat la relaţia cu bancă. O ultimă întrebare, venită de la ascultători, este legată de creditele la bănci şi relaţia clienţilor cu băncile. Ce trebuie să facă aceştia dacă în anumite cazuri banca refuză sau tergiversează decizia de amânare a plăţii ratelor?

Florin Cîţu: În primul rând, trebuie să ne scrie. Avem pe portalul MFP un link unde oamenii ne pot spune care problemele. Noi vom redirecţiona imediat aceste observaţii sau plângeri către Banca Naţională, care este reglementatorul sistemului financiar-bancar, şi către băncile respective, cerându-le să respecte normele MFP. Aici iau în calcul în acest moment, evaluez dacă este nevoie să prelungim perioada pentru depunerea cererilor de amânare a ratelor. O decizie va fi luată şi vă voi comunica cât mai curând, dar iau în calcul în acest moment acest lucru, de prelungire a perioadei pentru depunerea cererilor sau solicitărilor de amânare a ratelor la bănci pentru persoane fizice şi juridice.

Realizator: Am înţeles. Domnule ministru, vă mulţumim pentru timpul acordat!

Florin Cîţu: Mulţumesc şi eu.

(RS)


 


Etichete exclusiv radiorraRomânia - stare de urgenţăministrul finanţelorFlorin Cîţu(RS)

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live