România şi inegalitatea socială

Inegalitatea în Uniunea Europeană a stagnat dar a crescut la nivel naţional – a fost una dintre concluziile dezbaterii “Coeziunea socială – 10 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană”, organizată de fundaţia Friedrich Ebert. Cifrele arată beneficii considerabile din politica de coeziune dar diferentele dintre bogaţi şi săraci continuă să se adâncească, în România.

România nu a conştientizat, imediat după aderare, că Uniunea Europeană este o construcţie perfectibilă şi deci nu s-a implicat în transformarea ei, a explicat, şefa comisiei pentru afaceri europene din Senat Gabriela Creţu. Senatoarea a argumentat că românii şi-au pus speranţe excesive în Uniune şi au dat dovadă de o bună credinţă absolută. Astfel, în esenţă, românii au preluat un model fără să participe, iniţial, la conturarea politicilor europene. Între timp, a spus Gabriela Creţu, mobilitatea a creat o dificultate socială în interiorul Uniunii şi în acest moment este nevoie de două mari măsuri.

„Asta înseamnă să construim un pilon social european foarte serios, nu ca cel propus de Comisia Europeană la acest moment – este excelent că vine dar este, sub aspectul conţinutului, extrem de dezamăgitor de subţine. Şi în al doilea rând, e problema soluţionării contrucţiei greşite a euro, care face actualmente centrul economic al Uniunii ca un fel de burete care absoarbe dinspre marginile UE spre centru o parte importantă a plus-valorii prin însuşi mecanismul existenţei euro” a spus Gabriela Creţu.

Stephan Meuser, reprezentant al Friedrich-Ebert-Stiftung în România și Republica Moldova a spus că potrivit statisticilor, inegalitatea în Uniunea Europeană a rămas mai mult sau mai puţin la acelaşi nivel in timp ce coeziunea nu prea a înregistrat progrese. Stephan Meuser a explicat ca cel puţin de la guvernele social democrate există aşteptarea să creeze un sistem de taxe mai echilibrat. El a atras atenţia că în România şomajul este încă relativ ridicat, mai ales în rândul tinerilor:

„Faptul că, de la aderare, peste 3 milioane de români au plecat din ţară în alte state membre, aruncă o umbră asupra echilibrului general pentru că se ridică problema de ce România nu a putut oferi suficient ca să îi convingă să rămână acasă şi să contribuie la dezvoltarea ţării”, a spus Stephan Meuser, reprezentant al Friedrich-Ebert-Stiftung în România și Republica Moldova.

Bogdan Murgescu profesor la Facultatea de Istorie de la Universitatea București a explicat că, deşi în România, integrarea a adus de exemplu o creştere a Produsului Intern Brut mai rapidă decât în majoritatea statelor membre ale Uniunii, repartizarea beneficiilor a fost tot inegală.

„Se cuvine, însă, să observăm, că nu este vorba de un model european ci mai degrabă de o specificitate contrară modelului european care este mult mai egalitar decât ceea ce construim la noi, şi  pricinuită mai ales de modul în care societatea şi agenda publică sunt gestionate de elitele naţionale. Deci să nu ne ascunem, aici meritele clare sunt ale elitelor naţionale care construiesc o societate din ce în ce mai nedreaptă”, a spus Bogdan Murgescu profesor la Facultatea de Istorie de la Universitatea București.

Bogdan Murgescu a mai precizat că inegalitatea este dată în societatea românească, de o trăsătură istorică, respectiv insensibilitatea elitelor politice la social.

Etichete Inegalitatea în Uniunea Europeanăinegalitatea sociala

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului: