România înregistrează o importantă creştere economică

România înregistrează o importantă creştere economică, dar evoluţia ei trebuie însoţită de măsuri strategice pentru susţinerea dezvoltării. Este una dintre concluziile Forumului Bucureşti - proiecte-cheie, organizat de Institutul Aspen România. Vorbitorii au pledat pentru valorificarea momentului favorabil şi traducerea lui în modalităţi de dezvoltare a economiei şi a nivelului de trai.

România trebuie să facă eforturi pentru a deveni un hub regional, cel puţin în domenii ca energiea, infrastructura şi logistica, dar şi cercetarea, dezvoltarea, inovarea, consideră participanţii la Forumul organizat de Aspen Institute România la Bucureşti. Pentru a realiza acest lucru, este nevoie de o planificare strategică clară şi transparentă şi de o capacitate instituţională mult îmbunătăţită. În plus, trebuie depăşită frica actuală a funcţionarilor publici de a semna achiziţii sau demararea de proiecte importante pentru a evita posibilitatea de a intra în colimatorul instituţiilor de combatere a corupţiei, consideră preşedintele Institutului Aspen România, Mircea Geoană. El adaugă că ţara noastră trebuie să profite de contextul internaţional care îi este în acest moment foarte favorabil.

Mircea Geoană: "Suntem într-o situaţie strategică fără precedent. Niciodată în istoria modernă a României ţara noastră nu a fost mai relevantă, strategic vorbind, pentru Europa şi pentru America de Nord, pentru aliaţii şi partenerii noştri decât suntem azi. Niciodată România nu a fost mai necesară lumii şi valorilor occidentale decât suntem astăzi. Este un moment pe care România nu are voie să îl rateze".

România ar putea deveni până în anul 2020 un jucător important pe piaţa regională de energie, crede şi vicepremierul Costin Borc. Acesta spune că, dacă se va materializa proiectul european al unui gazoduct care să unească Bulgaria, România, Ungaria şi Austria şi dacă se vor finaliza lucrările la conductele de gaze Arad-Szeged şi Iaşi-Ungheni, ţara noastră va putea deveni un exportator de energie, dar şi de stabilitate în regiune. Este şi opinia ministrului energiei, Victor Grigorescu:

Victor Grigorescu: "România are încă astăzi localităţi care nu sunt conectate la gaze naturale, să nu mai vorbesc de reţeaua de infrastructură proprie de transport, dincolo de transportul de energie. Şi asta este o provocare. Într-o Românie care creşte cu 4%, poate ne gândim la creştere economică susţinută în anii următori, avem încă o altă Românie de care cred că trebuie să avem grijă".

De altfel, creşterea economică bazată îndeosebi pe consum reprezintă şi unul dintre motivele pentru care Banca Centrală a decis să menţină astăzi la acelaşi nivel rata dobânzii de politică monetară. Chiar dacă în ultima parte a anului trecut s-a înregistrat şi o accelerare a investiţiilor pe fondul concentării cheltuielilor bugetare de capital către finalul lui 2015, consumul continuă să rămână motorul principal al creşterii economiei, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Mugur Isărescu: "Cele mai recente date statistice relevă menţinerea dinamicii înalte a cererii de consum, sub efectul noii runde de stimulare fiscală şi al creşterii veniturilor populaţiei. Semnale mai puţin favorabile transmit decelerarea ritmului de activitate în industrie şi construcţii, dar şi nivel uşor mai scăzut al încrederii în economie. La nivelul sectorului industrial se remarcă de asemenea continuarea tendinţei divergente a dinamicii productivităţii muncii şi a celei salariale".